Cea mai importantă funcție a unui think-thank nu este doar să explice ce s-a întâmplat. Este să identifice vulnerabilitatea înainte ca ea să devină o problemă.

Pe 12 august am scris despre o anomalie pe care puțini păreau interesați să o discute. Legea nr. 415/2002 privind funcționarea CSAT nu mai răspunde suficient de clar unor situații instituționale pe care România anului 2026 le traversează. (https://alupoaei.ro/nicusor-dan-csat-ul-si-guvernul-de-carton-cine-pune-in-aplicare-deciziile-de-securitate-nationala/)

Am întrebat atunci ce se întâmplă atunci când funcțiile din CSAT sunt exercitate prin interimat. Cine reprezintă instituția? Cu ce prerogative? Ce se întâmplă atunci când aceeași persoană exercită temporar mai multe portofolii? Și cât de sănătos este ca asemenea întrebări să rămână în zona interpretării când discutăm despre una dintre instituțiile fundamentale ale securității naționale?

Astăzi avem confirmarea că problema nu era nici imaginară, nici un simplu exercițiu de comunicare publică.

În Parlament a fost înregistrată Pl-x 591/2026 – Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT – Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Expunerea de motive identifică explicit lipsa unei reglementări clare privind exercitarea dreptului de vot de către persoanele care exercită temporar atribuțiile unei funcții al cărei titular este membru CSAT.

Mai mult, soluția propusă este concretă. Atunci când funcția este vacantă și atribuțiile sunt exercitate legal prin interimat, persoana respectivă ar urma să participe la ședințele CSAT cu drept de vot, în aceleași condiții ca titularul, până la numirea unui nou titular.

Nu spun că Parlamentul a preluat toate întrebările formulate de noi. Și nici nu transform acest lucru într-o competiție despre cine a spus primul.

Spun ceva mult mai important. IRPMSS a identificat corect existența unei vulnerabilități instituționale.

Poate că, în propunerea de inițiatuivă legislativă ar trebui să fie abordat și art. 5, alin (3), respectiv
„(3) Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.”

De ce? Din simplul fapt că „ministerul industriei și resurselor nu există în formula actuală a Guvernului, iar competențele fostului minister al industriei și resurselor naționale țin de mai multe ministere.

Când vorbim despre securitatea națională, legea nu poate funcționa pe baza lui „știm noi cum se face”. Competența, reprezentarea, continuitatea instituțională și capacitatea de decizie trebuie să fie clare înainte de apariția unei crize, nu explicate după.

Vreau să le mulțumesc public inițiatorilor (Bara Nicolae-Adrian, Bejinariu Eugen, Bucur Ariana-Oana, Ciucă Liviu-Bogdan, Ciunt Ionel, Dolineaschi Andrei, Dunava Costel Neculai, Gavrilescu Graţiela Leocadia, Ghigiu Alexandru-Mihai, Gliga Dumitriţa, Govor Mircea-Vasile, Hagiu Augustin-Florin, Manole Petre-Florin, Matache Oana, Mina Marian, Popa Maricel, Tîlvăr Angel, Toader Bogdan-Andrei, Vuşcan Voicu) pentru faptul că au înțeles vulnerabilitatea și au acționat printr-un demers legislativ concret. Într-o democrație funcțională, acesta este circuitul firesc. Societatea identifică probleme, experții le documentează, iar Parlamentul are instrumentele pentru a le corecta.

Pentru IRPMSS, acesta este și un angajament. Nu vrem să fim think-thank-ul ce comentează România după ce lucrurile s-au întâmplat sau discută de dragul unor like-uri pe rețelele de socializare

Suntem printre cei care identifică vulnerabilitățile, pun întrebările incomode și furnizează expertiză înainte ca problemele să devină crize.

Securitate națională. Integritate electorală. Inteligență artificială. Dezinformare. Energie. Funcționarea instituțiilor. Încrederea publică. Pe aceste teme și pe alte subiecte strategice pentru România, IRPMSS va continua să pună la dispoziția instituțiilor, Parlamentului, mediului academic și societății expertiza sa.

Pentru că expertiza nu înseamnă să ai dreptate după eveniment. Înseamnă să vezi problema când încă mai există timp să o corectezi.

#AlinaAlupoaei