Toată lumea vorbește despre excluderea lui Adrian Veștea din Partidul Național Liberal. Și, ca de fiecare dată în politica românească, verdictul pare să fi fost pronunțat înainte ca măcar procedura să înceapă. Se vorbește despre sancțiuni, despre eliminări rapide și despre reglări de conturi interne, ca și cum un partid politic ar funcționa după regulile unei rețele sociale, unde o majoritate conjuncturală poate apăsa un buton și elimina instantaneu un membru incomod.

Numai că realitatea juridică este cu totul alta.

În România, partidele politice nu sunt grupuri informale, ci entități reglementate prin lege, înscrise în Registrul Partidelor Politice ținut de Tribunalul Municipiului București și obligate să funcționeze în baza propriilor statute și a Legii nr. 14/2003 privind partidele politice. Iar această lege nu lasă loc pentru execuții politice sumare.

Cei care susțin că Adrian Veștea poate fi exclus rapid din PNL ignoră un articol esențial al legislației din România. Articolul 15 din Legea nr. 14/2003 prevede expres:

„Pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale.”

Mai mult, legea stabilește că regulamentul acestor comisii trebuie să asigure „dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum și proceduri echitabile de decizie”.

Tradus în limbaj politic, acest lucru înseamnă că nimeni nu poate fi exclus prin simpla voință a unei tabere interne, indiferent cât de influentă ar fi aceasta la un moment dat. Există proceduri, termene, etape de analiză, dreptul la apărare și posibilitatea contestării unor decizii.

Așadar, între declarația „îl excludem” și realitatea juridică a unei excluderi definitive există o diferență majoră.

Legea a fost construită tocmai pentru a împiedica transformarea partidelor în organizații conduse exclusiv prin voința liderului de moment. Democrația internă nu este un moft. Este o obligație legală.

În plus, orice partid politic funcționează pe baza propriului statut. Iar statutul PNL, asemenea statutelor tuturor partidelor democratice, conține proceduri disciplinare, organisme competente și căi de contestare. Aceste mecanisme nu există pentru a proteja liderii, ci pentru a proteja organizația de arbitrariu.

Cu alte cuvinte, cine dorește excluderea lui Adrian Veștea trebuie să respecte atât legea, cât și statutul partidului. Nu este suficientă o declarație politică, un vot informal sau o majoritate de conjunctură într-o ședință tensionată.

Există însă un aspect și mai important, pe care mulți comentatori îl ignoră.

Ani la rând s-a considerat că dobândirea și pierderea calității de membru de partid reprezintă exclusiv o problemă internă. Însă Curtea Constituțională a limitat această abordare, subliniind că drepturile persoanelor nu pot fi lipsite complet de protecție jurisdicțională. Cu alte cuvinte, respectarea procedurilor nu este doar o formalitate, ci o condiție esențială pentru validitatea și legitimitatea unei sancțiuni.

Acesta este motivul pentru care partidele serioase sunt prudente atunci când discută despre excluderi. Nu doar pentru că există riscuri juridice, ci și pentru că există costuri politice.

O excludere a unui lider important nu produce efecte doar asupra persoanei vizate. Produce efecte asupra organizațiilor locale, asupra echilibrului intern și asupra imaginii publice a partidului. O formațiune care își rezolvă conflictele prin eliminări spectaculoase poate câștiga temporar o dispută internă, dar riscă să piardă încrederea electoratului care așteaptă stabilitate și predictibilitate.

În cazul lui Adrian Veștea, discuția reală nu este dacă există sau nu nemulțumiri în interiorul PNL. Astfel de tensiuni există în orice partid politic. Întrebarea este dacă cei care invocă excluderea înțeleg că România este un stat de drept și că partidele politice sunt obligate să respecte propriile reguli.

Iar răspunsul oferit de Legea nr. 14/2003 este cât se poate de clar.

Nu, Adrian Veștea nu poate fi exclus peste noapte.

Nu, o majoritate conjuncturală nu poate înlocui procedura.

Nu, dreptul la apărare nu poate fi suspendat pentru că o anumită tabără politică este nerăbdătoare.

Înainte de a cere excluderi rapide, ar fi util ca unii comentatori și chiar unii lideri politici să recitească legea. Ar descoperi că democrația internă nu este o recomandare, ci o obligație.

Desigur, respectarea procedurilor și a legii nu este o exigență care ar trebui invocată selectiv. De-a lungul carierei sale administrative, însuți președintele PNL,  Ilie Bolojan s-a confruntat cu situații în care decizii ale administrației pe care a condus-o au fost infirmate de instanțe. Un exemplu îl reprezintă litigiul privind neacordarea voucherelor de vacanță angajaților Primăriei Oradea, unde instanțele au obligat administrația locală să acorde drepturile refuzate. Cazul demonstrează că, într-un stat de drept, nici măcar deciziile considerate eficiente sau populare nu sunt deasupra controlului legalității.

De asemenea, în cazul reorganizării Senatului, unele dintre concedierile dispuse în mandatul lui Ilie Bolojan au fost anulate de Tribunalul București, instanța dispunând reintegrarea angajaților și plata drepturilor salariale aferente.

Tocmai de aceea, graba cu care unii discută despre excluderea lui Adrian Veștea pare cel puțin contradictorie. Dacă reorganizarea unei instituții publice trebuie să respecte cu strictețe normele legale, dreptul la apărare și garanțiile procedurale ale persoanelor vizate, cu atât mai mult un partid politic este obligat să respecte propriul statut și prevederile Legii nr. 14/2003. Nu poți cere respectarea regulilor atunci când îți sunt favorabile și să le tratezi ca pe un obstacol atunci când ele protejează drepturile unui adversar intern. Statul de drept nu funcționează selectiv, iar legalitatea nu poate fi invocată doar atunci când convine politic.

Aceasta este, până la urmă, adevărata lecție gratuită de legislație electorală: într-un partid democratic, regulile există tocmai pentru momentele în care unii ar prefera să nu existe.

P.S. Pentru ca modificarea organelor de conducere să producă efecte, trebuie făcute mențiuni în Registrul Partidelor Politice de pe lângă Tribunalul București.  Mențiunile PNL pot fi vizualizate aici:

https://tribunalulbucuresti.ro/images/articole/politice-partide/poz-66-martie-2026.pdf

.