Dacă ne uităm la declarațiile politice, am fi tentați să mergem după fentă. Adică, să credem că între PSD și PNL a început râca, au apărut disensiunile, au pornit luptele. Nimic mai fals! Este doar un joc de imagine de tipul bad cop, good cop și încercarea de joc catch all.

Adică, PSD-ul, aparent, le-a pregătit colegilor de la guvernare, PNL-ului, „surprize” despre care nu ar fi discutat în coaliție. Dacă este așa, atunci declarația lui Nicolae Ciucă din cadrul emisiunii „La final!” (discut cu Marcel și de 4-5 ori pe zi) este falsă. Dar, domnul Nicolae Ciucă este general de 4 stele și, prin urmare, nu putem crede că minte sau oferă informații parțial adevărate. Deci, imposibil să mintă. Altfel spus, între cei doi există un dialog viu și dinamic specific oricărei coaliții de guvernare. Deci, „surprizele neplăcute” de care este acuzat PSD-ul nu există.

Și, atunci ce există? Există doar un calcul politic și pragmatic. Cel mai probabil, datele sondajelor sociologice au demonstrat faptul că, în politică, 1 + 1 NU înseamnă întotdeauna 2. Adică, poate însemna „unu’ și ceva” sau „doi și ceva”, dar, niciodată, 2. Deci, calculul lor este simplu: dacă vom candida împreună (pe aceleași liste, alianță etc.) atunci scorul electoral va fi mai mic decât dacă mergem separat. Fiecare își obține maximul din bazinul electoral și, prin strategia catch all, poate mai obțin ceva procente de la ceilalți competitori politici, astfel încât, după numărătoarea voturilor exprimate, să obțină o majoritate confortabilă. Atât de confortabilă încât să nu își mai pună problema existenței opoziției.

Prin urmare, au declanșat operațiunea „gălceavă’n coaliție” pe subiecte ce țin de dorința propriului bazin electoral. Adică, PSD-ul, prin vocea lui Marcel Ciolacu, vorbește despre pensii și chestiuni sociale, în timp ce PNL-ul, prin vocea lui Nicolae Ciucă (lipsită de coerență și de incisivitate!) vorbește despre mediul de afaceri și bani la buget. În final, discursul și cearta lor va fideliza propriul electorat și va „ciupi” câte ceva din indeciși sau simpatizanții AUR, Șoșoacă, USR, partidele mici etc.

Mai mult, dacă ar fi să credem că această ceartă este pe bune, atunci mesajul pe care PSD-PNL îl transmit este și mai periculos. De la promisiunea unei guvernări pragmatice prin care România să depășească aceste vremuri turbulente (context economic, context regional încărcat, situația militară din proximitatea României etc.), constatăm că planul sau proiectul lor vizează momentul alegerilor și atât. Păi, când au spus adevărul? Când au format coaliția de guvernare sau acum? Poate că niciodată.

În concluzie, ceea ce vedem este doar o strategie politică prin care atât PSD, cât și PNL să își maximizeze scorul electoral din propriul bazin de votanți, dar și să „ciupească” de la ceilalți actori politici. Un joc prin care cetățenilor să li se vândă ideea falsă potrivit căreia cineva are grijă de nevoile lor. Până la alegeri. După, vorba lor, „se intră într-o altă logică politică”.