În dezbaterile politice legate de alegerile din Ungaria, un argument apare cu o regularitate remarcabilă: acela că diaspora maghiară, în special minoritatea maghiară din România, joacă un rol decisiv în menținerea lui Viktor Orbán la putere, în Ungaria. Afirmația a devenit o temă recurentă în comentariile din întreaga Europă, unde aproximativ un milion de etnici maghiari care trăiesc în Transilvania sunt uneori prezentați ca reprezentând un bloc electoral extern decisiv în determinarea câștigătorului competiției electorale.

Narativul apare frecvent în analizele internaționale privind politicile Ungariei față de diaspora. Un studiu din 2024 realizat de Judit Molnár despre implicarea diasporei, publicat de European Center for Populism Studies, o instituție puternic finanțată de UE prin programele Horizon și Creative Europe, descrie modul în care guvernul ungar a cultivat legături cu comunitățile etnice maghiare din afara granițelor.

Astfel de analize subliniază adesea modul în care politicile față de diaspora pot consolida legăturile politice dintre guverne și comunitățile etnice din străinătate. Totuși, în dezbaterile politice europene și românești, argumentul merge mai departe: și anume, că voturile maghiarilor din Transilvania influențează decisiv rezultatele electorale din Ungaria, în favoarea lui Viktor Orbán.

Subiectul a reapărut în contextul alegerilor din Ungaria din  luna aprilie, de îndată ce Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (RMDSZ/UDMR), și-a declarat public sprijinul pentru Viktor Orbán. Hunor a afirmat că îl va susține pe premierul ungar la votul următor, consolidând astfel alinierea politică de lungă durată dintre RMDSZ/UDMR și partidul aflat la guvernare, Fidesz.

Astfel de declarații reînvie inevitabil o narativ clasic: acela că Budapesta se bazează pe un electorat loial din diaspora. În discursul public românesc, problema este adesea formulată în termeni duri, sugerând că cetățenii români de etnie maghiară din Transilvania contribuie la determinarea partidului ce va guverna Ungaria. Evident, acest narativ poate fi interpretat ca fiind o  acuzație de influențare a votanților în favoarea partidului aflat la conducere în Ungaria.

Narativul potrivit căruia alegerile din Ungaria sunt decise de diaspora întărește afirmații mai largi, conform cărora maghiarii sunt sărăciți, trăiesc în condiții dure și s-au întors împotriva lui Viktor Orbán. Astfel, se creează ideea că, la fel ca în cazul alegerilor din România, diaspora este cea care determină rezultatul final al alegerilor.

Cu toate acestea, dacă analizăm mai atent sistemului electoral ungar și datele empirice din alegerile recente, se constată faptul că realitatea politică este mult mai prozaică: doar o fracțiune foarte mică dintre mandatele parlamentare a fost influențată de voturile diasporei.

Mitul electoral preferat al Bucureștiului

Ideea că maghiarii din Transilvania decid alegerile din Ungaria a devenit un motiv recurent în discuțiile politice din România. Subiectul reapare în general în timpul ciclurilor electorale, când comentatorii și politicienii pun sub semnul întrebării rolul votanților din diaspora în sistemul politic ungar.

Argumentul poartă adesea o încărcătură politică mai largă. Pentru critici, votul diasporei este prezentat ca parte a strategiei guvernului ungar de a-și consolida influența politică în întregul Bazin Carpatic. Extinderea cetățeniei ungare către etnicii maghiari din străinătate la începutul anilor 2010 este frecvent citată drept dovadă a ambițiilor transfrontaliere ale lui Orbán. Totuși, dezbaterea din România tinde să se concentreze mai mult pe simbolism decât pe realitățile instituționale.

După cum a argumentat Alina Mungiu-Pippidi în comentariile sale pe acest subiect, narativul politic exagerează adesea greutatea electorală a votanților din diaspora, ignorând în același timp caracteristicile structurale ale sistemului electoral ungar. Percepția că minoritățile maghiare din afara țării decid alegerile de la Budapesta reflectă anxietăți politice regionale, dar nu neapărat mecanismele sistemului de vot în sine. Pentru a înțelege această diferență, trebuie analizat modul în care funcționează în realitate sistemul electoral al Ungariei.

Cum funcționează sistemul electoral al Ungariei

Ungaria își alege parlamentul printr-un sistem electoral mixt, care combină elemente majoritare și proporționale. Adunarea Națională are 199 de membri.

106 mandate sunt alese în circumscripții uninominale din întreaga Ungarie, într-un singur tur de scrutin, fără tururi suplimentare.

93 de mandate sunt distribuite prin liste naționale de partid pentru formațiunile care au obținut peste 5% din voturile pe listă.

Această structură plasează decizia majoritară privind rezultatul alegerilor ungare în competițiile din circumscripțiile interne. Dar sistemul conține și o altă caracteristică importantă care există doar în Ungaria: un mecanism de compensare cunoscut sub numele de töredékszavazat, sau „voturi fracționate”. Prin acest mecanism, voturile acordate candidaților pierzători în colegiile uninominale sunt transferate în “coșul” național al partidului lor. În plus, voturile excedentare ale candidaților câștigători — adică diferența dintre totalul voturilor câștigătorului și cel al candidatului clasat pe locul al doilea — sunt de asemenea transferate parțial către  partid.

Rezultatul este acela că totalul voturilor  exprimate pentru  un partid nu se bazează doar pe voturile directe pentru listă. Ele includ și un volum mare de voturi de compensare generate de competițiile din circumscripțiile din interiorul Ungariei. Acest detaliu este esențial atunci când se evaluează impactul votului diasporei.

Ce pot face în realitate votanții din diaspora

Cetățenii maghiari care trăiesc în străinătate fără adresă permanentă în Ungaria — cum este cazul majorității etnicilor maghiari care dețin pașaport ungar în România — participă la alegeri în condiții limitate: ei pot vota doar pentru listele de partid și nu au vot într-o circumscripție din Ungaria.

Această restricție este foarte importantă. În mod implicit, ponderea votului lor este redusă, mai exact mai  puțin de jumătate față de cea a unui rezident din Ungaria. Acest lucru se întâmplă deoarece mai mult de jumătate din mandatele parlamentare sunt decise în competiții din circumscripții, iar votanții din diaspora sunt excluși din partea sistemului electoral care determină de obicei majoritățile parlamentare.

În plus, voturile diasporei reprezintă doar o mică parte din numărul total de voturi. La alegerile parlamentare din 2022, voturile exprimate în diaspora au reprezentat aproximativ 3% din totalul voturilor pentru listele de partid. Iar pentru că listele includ și voturi de compensare generate de competițiile interne din districte, ponderea efectivă a voturilor diasporei în formula finală de distribuire este și mai mică.

Ce arată cu adevărat datele alegerilor din 2022

Simulările empirice realizate pe baza alegerilor parlamentare din 2022 din Ungaria ilustrează dimensiunea reală a efectului.

Când analiștii portalului de investigații Átlátszó, apropiat de stânga, au modelat alegerile din 2022 fără voturile diasporei, distribuția mandatelor de listă s-a schimbat doar marginal. În total, cetățenii ungari din străinătate au exprimat 261.566 de voturi pentru listele de partid care au depășit pragul de 5%. Prin comparație, 8.291.655 de voturi din interiorul Ungariei au fost folosite la alocarea mandatelor de listă: 5.075.186 voturi directe pe listă și 3.216.469 voturi de compensare (töredékszavazatok) transferate din competițiile din circumscripții.

Prin urmare, voturile diasporei au reprezentat puțin peste 3% din buletinele folosite pentru alocarea celor 93 de mandate proporționale din parlamentul ungar de 199 de locuri. Dintre cele 261.566 de voturi, 247.957 au mers către lista Fidesz–KDNP. Totuși, chiar și în această distribuție favorabilă, efectul asupra rezultatului a fost minim: fără voturile diasporei, alianța aflată la guvernare, Fidesz, ar fi avut doar cu două mandate de listă mai puțin.

Concluzia este simplă: mecanismele electorale interne au un impact mult mai mare asupra rezultatelor parlamentare decât votul diasporei.

În termeni practici, factorul decisiv în alegerile din Ungaria rămâne performanța în cele 106 circumscripții uninominale. În 2022, alianța aflată la guvernare a câștigat majoritatea covârșitoare a acestor circumscripții (87 din 106), ceea ce a determinat deja în mare măsură componența parlamentului. Votul diasporei, prin comparație, a jucat doar un rol marginal.

Ideologia din spatele dezbaterii despre votul diasporei

Dacă impactul electoral al votului diasporei este relativ modest, de ce continuă subiectul să domine dezbaterile politice? O parte a explicației constă în puterea sa simbolică.

Pentru guvernul Ungariei, implicarea în comunitățile maghiare din afara granițelor reflectă  un narativ istoric mai larg despre unitatea națională după pierderile teritoriale ale secolului al XX-lea. Politicile menite să sprijine minoritățile maghiare din străinătate — inclusiv procedurile simplificate de acordare a cetățeniei și programele culturale — fac parte din această viziune politică. Stânga politică din Ungaria, în principal social-democrații și liberalii (de stânga), s-a opus întotdeauna acestei politici din motive ideologice, deoarece se opune conceptului unei națiuni maghiare care să includă toți etnicii maghiari, nu doar deținătorii de pașaport maghiar din patria-mamă.

Prin urmare, voturile diasporei maghiare au devenit un țap ispășitor convenabil pentru pierderea alegerilor de către aceste forțe politice. Astfel, a început să fie promovat narativul potrivit căruia aceasta ar fi o strategie de cultivare a unui electorat loial dincolo de granițele Ungariei. Klára Dobrev, lidera partidului post-comunist DK, face campanie chiar și astăzi pentru retragerea cetățeniei ungare de la diaspora maghiară.

Prin urmare, afirmația că maghiarii din Transilvania decid alegerile din Ungaria trebuie înțeleasă mai degrabă ca un narativ de marketing politic decât ca o realitate statistică. Votul diasporei există și are o încărcătură simbolică. El reflectă conexiuni reale între Ungaria și comunitățile sale etnice din Europa Centrală și de Est. Totuși, impactul său electoral măsurabil rămâne limitat.

Majoritățile parlamentare din Ungaria sunt determinate în primul rând de dinamica politică internă: distribuția sprijinului pentru partide în circumscripțiile țării, structura sistemului electoral și performanța partidelor politice în interiorul Ungariei.

Un narativ convenabil pentru România

În România, aceste nuanțe sunt rareori discutate. În schimb, dezbaterea publică sugerează adesea că Budapesta exercită un control politic profund asupra minorității maghiare, cu implicații directe pentru stabilitatea internă a României.

Realitatea spune altceva. Dacă o astfel de influență ar fi cu adevărat profundă, efectele ei ar fi vizibile în viața politică românească. Am vedea radicalizare, confruntări instituționale și conflicte politice permanente. Nimic din toate acestea nu se întâmplă.

Comunitatea maghiară din România rămâne integrată și pragmatică. Uniunea Democrată Maghiară din România (RMDSZ/UDMR) funcționează ca un actor instituțional previzibil — o parte a peisajului democratic al României, nu o forță disruptivă. Sprijinul venit din Ungaria este în mare parte simbolic și cultural. Mai important, el umple adesea un spațiu pe care statul român însuși l-a tratat cu un anumit grad de neglijență.

În realitate, voturile etnicilor maghiari din România nu influențează decisiv alegerile din Ungaria și nici nu subminează statul român. Cu toate acestea, politicienii de la București continuă să combine această imagine distorsionată cu o retorică mai largă a securității și a amenințării externe, invocând adesea Rusia ca spectru de fundal. Narativul este simplu: dacă Viktor Orbán rămâne la putere, România ar putea fi cumva afectată.

În acest cadru, mesaje precum cele transmise de europarlamentarul român Nicu Ștefănuță (vicepreședinte al Parlamentului European) încearcă să influențeze direct comportamentul electoral al comunității maghiare din România. Ceea ce rezultă, în practică, seamănă cu o formă de „guerilă politică” dusă de UE împotriva lui Orbán — un efort care arată o preferință clară pentru actori politici alternativi, în timp ce alimentează simultan iluzia unei diviziuni fratricide între maghiarii din Ungaria și cei care trăiesc dincolo de granițele sale.

Alegerile din Ungaria se câștigă în Ungaria, nu în străinătate

Dezbaterile politice prosperă adesea pe baza unor narative convenabile. Afirmația conform căreia votanții din afara granițelor Ungariei determină rezultatul alegerilor servește exact unui astfel de scop. Prezentând votul diasporei drept decisiv, criticii nu doar că interpretează greșit cifrele, ci încearcă sistematic să discrediteze legitimitatea sistemului electoral ungar.

Totuși, datele arată că doar două dintre cele 199 de mandate sunt influențate de voturile diasporei, în timp ce majoritățile parlamentare sunt decise în mod covârșitor în circumscripțiile din interiorul Ungariei. În acest sens, persistența acestui narativ spune mai puțin despre matematica electorală și mai mult despre strategia politică.

Este o direcție de atac folosită aproape exclusiv împotriva lui Viktor Orbán; dacă o figură a opoziției precum Péter Magyar ar câștiga alegerile în aceleași condiții, este greu de imaginat că cineva ar susține ideea conform căreia maghiarii din Transilvania au „decis” alegerea democratică a Ungariei.

Mitul persistă nu pentru că explică alegerile din Ungaria, ci pentru că pare să servească unui scop politic. Cui bono?

Article written by Richard J. Schenk & Alina Alupoaei for The European Conservative

Sursă articol: https://europeanconservative.com/articles/commentary/the-myth-of-the-diaspora-vote/