În data de 07.08.2025, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță deschiderea procedurii de transparență decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ – Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Textul integral poate fi consultat aici:

https://www.mdlpa.ro/pages/proiectlegeadopatemasurifinanciare07082025

Altfel spus, Bolojan vinde iluzia liderului modernizator, dar, în realitate, urmărește un control total: mandate scurte, rotații forțate, competențe fără bani, bunuri publice la dispoziția clientelei.
Europa descentralizează cu resurse, noi centralizăm cu forța! Nu e progres, e epurare politică legalizată! Și ea, epurarea politică, poartă numele Ilie Bolojan!

Ceea ce Bolojan vinde ca modernizare este, în realitate, o operațiune mascată de centralizare a puterii și subordonare politică a administrației. Nu vorbim despre progres, ci despre un asalt metodic asupra autonomiei locale, camuflat în limbaj tehnic și articole stufoase de lege.

Mandatele limitate și „mobilitatea prin rotație” NU sunt despre eficiență, ci despre curățarea funcțiilor de oameni incomozi și înlocuirea lor cu executanți docili. În multe state europene, profesionalismul se păstrează prin stabilitate și merit, nu prin „rotații” impuse politic. La noi, se creează un mecanism legal de epurare administrativă, perfect pentru control politic total.

Se mimează descentralizarea, dar se pasează competențe fără bani, fără oameni, fără infrastructură. Rezultatul? UAT-urile devin gropi financiare, forțate să taie din servicii publice sau să crească taxele. Descentralizarea reală înseamnă resurse și autonomie fiscală. România merge invers – competențe fără resurse, adică rețeta falimentului local.

Transferul de bunuri între stat și UAT-uri, fără strategii clare și cu portițe birocratice uriașe, este o invitație deschisă la abuzuri. Se vor putea face „cadouri” imobiliare mascate, după bunul plac al celor aflați la butoane.

Alte state europene își digitalizează administrația și cresc implicarea cetățenilor. În România, „reforma” Bolojan ridică un zid între cetățean și decizie, păstrând logica feudală de sus în jos: noi decidem, voi executați.

Nu este reformă, este capturarea administrației. Nu este descentralizare, este centralizare totală sub pretextul profesionalizării. Este exact opusul bunei guvernări.

Mai jos găsiți textul integral al proiectului de lege aflat în dezbatere publică:

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 77, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.”

2. La articolul 77, alineatul (5) și alineatul (6) se abrogă.
3. La articolul 78, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Etapele transferului de competențe sunt următoarele:

1. a) identificarea de către Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a resurselor necesare și a costurilor integrale aferente competențelor care sunt transferate, precum și a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanțate;
2. b) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a instrumentelor de prezentare și motivare a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice locale;
3. c) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice locale.”
4. După articolul 79 se introduce un nou articol, articolul 79¹ cu următorul cuprins:

„Art. 79¹ – Transferul resurselor umane

(1) În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale,  până la data de 31 decembrie a anului următor preluării acestora.”

5. La articolul 81, literele a) și d) de la alineatul (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijină fundamentarea și implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin:

1. a) elaborarea cadrului strategic și legislativ privind implementarea procesului de descentralizare;

(…)

1. d) furnizarea de expertiză și asistență tehnică de specialitate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în vederea elaborării și implementării strategiilor și actelor normative privind descentralizarea sectorială;”
2. La articolul 289 alin. (6) lit. a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, însoțite de extrase de carte funciară, din care să reiasă intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară și faptul că bunul în cauză nu este grevat de sarcini;”

7. La articolul 289 alin. (9)-(14) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(9) Proiectul hotărârii privind atestarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale se comunică instituției prefectului, însoțit de documentele prevăzute la alin.(6) în termenul prevăzut la art.197 alin.(1).

(10) Instituția prefectului transmite în termen de maximum 60 zile de la înregistrarea comunicării prevăzute la alin.(9) un punct de vedere cu privire la proiectul hotărârii, precum şi la documentaţia aferentă acesteia, pe baza consultării autorităţilor şi instituţiilor interesate cu privire la situaţia juridică a bunului/bunurilor care fac obiectul hotărârii.”

(11) Autorităţile şi instituţiile consultate potrivit prevederilor alin.(10) transmit informaţiile necesare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării solicitării instituției prefectului. Necomunicarea informaţiilor în acest termen corespunde situaţiei lipsei oricărei obiecţiuni asupra celor solicitate.

(12) În situaţia în care instituția prefectului, în punctul de vedere comunicat, sesizează aspecte care contravin prevederilor legale în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale efectuează modificările corespunzătoare în proiectul hotărârii prevăzute la alin.(5) în termen de maximum 45 de zile de la data luării la cunoştinţă a acestuia.

(13) În situaţia în care instituția prefectului, în punctul de vedere comunicat, nu sesizează aspecte care contravin prevederilor legale în vigoare, precum şi în cazul prevăzut la alin.(12), autoritatea deliberativă, la propunerea autorităţii executive, adoptă hotărârea prin care se atestă inventarul bunului/bunurilor din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.

(14) Netransmiterea punctului de vedere de către instituția prefectului în termen de maximum 60 de zile de la înregistrarea comunicării prevăzute la alin.(9) corespunde situaţiei lipsei oricărei obiecţiuni asupra celor solicitate.”

8. La articolul 292 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv sau de ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, cu avizul consultativ al titularului dreptului de administrare, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

9. La articolul 292 alin. (7) lit. b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) să motiveze și să solicite, după caz, prelungirea, termenului de realizare a investiției, în vederea finalizării și recepției lucrărilor;”

10. La articolul 292, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Avizul consultativ al titularului dreptului de administrare se eliberează în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării de la data solicitării ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice.”

11. La articolul 292 alin. (8) – (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(8) În situația prevăzută la alin. (7) lit. b), autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a) analizează oportunitatea prelungirii termenului de realizare a investiției și, după caz:

1. a) inițiază proiectul de completare a actului prin care bunul a trecut în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cu noul termen de realizare a investiției;
2. b) solicită autorităților administrației publice locale să întocmească procesul-verbal de constatare a neîndeplinirii investiției.

(9) În situațiile prevăzute la alin. (7) lit. c) și alin. (8) lit. b) se întocmește un proces-verbal de constatare a neîndeplinirii investiției, semnat de ambele părți. Procesul-verbal se întocmește în termen de maximum 30 de zile de la data notificării realizate potrivit alin. (7) lit. c) sau solicitării realizate potrivit alin. (8) lit. b), după caz și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz.

(10) În hotărârea menționată la alin. (9) se prevede, în mod obligatoriu, regimul juridic al obiectivului investițional nerealizat sau realizat parțial, precum și eventualele despăgubiri, potrivit dreptului comun în materie.”

12. La articolul 292, alineatul (12) se abrogă:
13. La articolul 292¹, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Prin derogare de la dispozițiile legale în vigoare, trecerea unui bun din domeniul public al statului, care este înscris în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și care nu este înscris în cartea funciară, în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se poate realiza, până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciară, fără înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

(…)

(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a înscrie dreptul de proprietate cu privire la bunul prevăzut la alin. (1) în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în maxim 3 ani de la dobândirea dreptului de proprietate.”

14. La articolul 307, alineatele (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Redevența obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor minerale exploatate în regim de suprafață, a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase, a terenurilor agricole, a terenurilor acoperite de luciu de apă se constituie venit după cum urmează:

1. a) 40% la bugetul local al judeţului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
2. b) 40% la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
3. c) 20% la bugetul de stat.
4. La articolul 307, după alineatul 3 se introduc patru alineate noi, alin. (3¹)-(3⁴) și vor avea următorul cuprins:

„(3¹) În execuție, sumele aferente unităților administrativ-teritoriale prevăzute, conform cotelor de la alin. (2), se alocă  de către Ministerul Finanțelor, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, bugetelor locale ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează.

(3²) Procedura privind modalitatea de virare a sumelor prevăzute la alin.(2) se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor și ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice.

(3³) Prevederile alin.(3¹) intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

(3⁴) Pentru veniturile prevăzute la art 451 din Legea minelor nr.85/2003, pentru unitățile administrativ-teritoriale se aplică prevederile de la alin. (3¹)-(3⁴).”

16. La articolul 358, alineatul (1) se completează și va avea următorul cuprins:

„(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a), care au în administrare bunul respectiv sau de ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, cu avizul consultativ al titularului dreptului de administrare, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

17. La articolul 358, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) și va avea următorul cuprins:

„(1¹) Avizul consultativ al titularului dreptului de administrare se eliberează în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice.”

18. La articolul 358, după alineatul (3) se adaugă 6 alineate noi, alin. (4)-(9), care vor avea următorul cuprins:

„(4) În situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, acestea notifică ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice și solicită inițierea demersurilor pentru trecerea bunurilor respective în proprietatea unității administrativ-teritoriale.

(5) În cazul în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunului care prezintă interes, autoritatea administrației publice locale care solicită bunul respectiv, după obținerea unui acord de principiu de la ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice privind transferul acestuia, poate finanța evaluarea bunului și comunicarea expertizei respective ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice în vederea întocmirii formalităților legale pentru transmiterea bunului din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale.

(6) Prin excepție de la prevederile alin.(2), în situația în care bunurile imobile proprietate privată a statului solicitate de către autoritățile administrației publice locale sunt destinate deservirii unui interes public local, trecerea se realizează fără plata contravalorii bunurilor, cu condiția menținerii acestora în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat transferul de proprietate.

(7) Guvernul aprobă, prin hotărâre inițiată de ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, transferul bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (6), inclusiv condițiile care privesc transferul de proprietate asupra bunului imobil respectiv. Pentru bunurile aflate în domeniul privat al statului care nu sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului, prin hotărârea Guvernului se aprobă şi înscrierea în inventarul centralizat.

(8) În baza hotărârii Guvernului adoptate potrivit prevederilor alin. (7), autorităţile administraţiei publice locale și ministerul cu atribuții în domeniul finanţelor publice, operează înscrierea, respectiv scoaterea bunurilor din inventarul bunurilor din domeniul privat al statului centralizat.

(9) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (7), autoritățile deliberative ale administrației publice locale adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.”

19. La art. 360, după alineatul (2) se introduc două alineate noi, alin. (2¹)-(2²), cu următorul cuprins:

„(2¹) Prin excepție de la prevederile alin. (2), trecerea unui bun mobil din domeniul privat al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unităţi administrativ-teritoriale se poate face fără plata contravalorii bunului în cazul în care bunul a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

(2²) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care bunurile imobile proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale solicitate de către o autoritate a administrației publice locale sunt destinate deservirii unui interes public local, trecerea se realizează fără plata contravalorii bunurilor, cu condiția menținerii acestora în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe o perioadă de cel puțin 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii consiliului local, județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin care s-a aprobat transferul de proprietate.”

20. După articolul 374¹ se introduce un nou articol, art. 374², cu următorul cuprins:

„Art. 374² Exercitarea raporturilor de serviciu pe bază de mandat

(1) Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) se exercită pe durata unui mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.

(2) La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (1) se realizează, de regulă, o dată la 3 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.

(3) După finalizarea mandatelor, înalții funcționari publici sunt supuși obligatoriu mobilității prin rotație.

(4) Secretarii generali din Instituția Prefectului pot ocupa prin mobilitate și funcții publice de conducere.

(5) Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) se exercită în baza raporturilor de serviciu pe durată nedeterminată.

(6) Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) care sunt identificate ca funcții publice de conducere sensibile, în condițiile prezentului Cod, se ocupă pe durata unui mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.

(7) La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (6) se realizează, de regulă, o dată la 5 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.”

21. După articolul 378, se introduce un nou articol, art. 378¹, cu următorul cuprins:

„Exercitarea raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale

Art. 378¹ – (1) Funcțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial și în alte situații decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) și (2), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. a) atribuțiile corespunzătoare unei funcții publice cu o durată normală a timpului de muncă pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă;
2. b) nu sunt afectate interesele autorităţilor administraţiei publice locale sau al instituţiilor publice subordonate acestora, după caz.

(2) Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.

(3) Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.

(4) In termen de 30 de zile de la data transformării unui post în condițiile alin. (3), funcționarii publici definitivi numiți pe funcțiile publice transformate potrivit alin. (3) se numesc în funcțiile publice definitive cu timp parțial.

(5) Funcționarii publici definitivi numiți, potrivit alin. (4) în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, pot exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.

(6) Funcționarii publici numiți potrivit alin. (4), se numesc în funcții publice cu timp parțial la jumătate de normă în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, prin act administrativ al conducătorului autorității administrației publice locale în cadrul căreia funcționarul public definitiv urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial, ca urmare a promovării selecției organizate la nivelul acesteia.

(7) În aplicarea prevederilor alin. (6), autoritățile administrației publice locale aprobă proceduri interne de selecţie a funcţionarilor publici care urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial.

(8) La stabilirea structurii de funcții publice în condițiile art. 407, autoritățile administrației publice locale pot înființa funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă în oricare din situațiile în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la alin. (1).

(9) Funcțiile publice înființate în condițiile alin. (8), pot fi ocupate prin modalitățile de ocupare prevăzute de prezentul Cod, precum și prin modalitatea de selecție prevăzută la alin. (6).

(10) Prevederile art. 378 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.”.

22. Articolul 379 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 379 Ocuparea unei funcţii publice în baza unui raport de serviciu cu timp parţial

Raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 378 alin. (1) şi (2) și art. 378¹, în condiţiile legii.”

23. La articolul 394 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) mobilitate prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 503-503²;”

24. La articolul 396, titlul articolului se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 396 – Competenţa de gestionare a concursului pe post pentru funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici și a mobilității prin rotație a înalţilor funcţionari publici”

25. 25. La articolul 396, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Concursul pe post pentru ocuparea funcţiilor publice din categoria înalţilor funcţionari publici precum și mobilitatea prin rotație a înalţilor funcţionari publici sunt gestionate de către o comisie de concurs permanentă, independentă, denumită comisie de concurs, şi, după caz, de comisia de soluţionare a contestaţiilor, potrivit atribuţiilor ce revin acestor comisii. Comisia de concurs, respectiv cea de soluţionare a contestaţiilor sunt formate din câte 7 membri, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice. Membrii comisiilor au mandate de 5 ani.”

26. La articolul 396, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Comisia de concurs are următoarele atribuții privind rotația:

1. a) examinează opțiunile exprimate pe platforma de rotație de către înalții funcționari publici care urmează să realizeze mobilitatea prin rotație obligatorie sau voluntară;
2. b) selectează înaltul funcționar public care și-a exprimat opțiunea pentru ocuparea unei funcții publice din categoria înalților funcționari publici și care are cel mai mare punctaj la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale și formulează propunerea pentru modificarea raporturilor de serviciu prin rotație;
3. c) în cazul în care există mai multe opțiuni pentru aceeași funcție publică din planul de rotație, iar înalții funcționari publici care și-au exprimat opțiunea au același punctaj la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, comisia de concurs invită funcționarii publici care și-au exprimat opțiunea pentru aceeași funcție publică la un interviu;
4. d) stabilește planul de interviu și realizează interviul prevăzut la lit. c), cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 101-104 din anexa nr. 10;
5. e) notează pentru fiecare candidat interviul, într-o fișă individuală cu un punctaj de maximum 100 de puncte, fiind declarat „admis” pentru ocuparea funcției publice pentru care se realizează interviul candidatul care a obținut punctajul cel mai mare, ceilalți candidați fiind declarați “respins”;
6. f) transmite secretarului comisiei de concurs rezultatele interviului pentru a fi comunicate candidatului;
7. g) formulează propunerea de numire ca urmare a aplicării mobilității prin rotație în funcția publică a candidatului unic sau a candidatului declarat „admis”, după caz, fie pe baza punctajului evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale, fie pe baza interviului;
8. h) înștiințează în scris comisia de rotație prin repartizare de la nivelul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, constituită conform art. 7 alin. (2) și (3) și art. 10 din anexa nr. 11, despre fiecare funcție publică din categoria înalților funcționari publici inclusă în planul de rotație pentru care nu s-a exprimat nicio opțiune.”
9. La articolul 396 alineatul (4), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a¹), cu următorul cuprins:

„a¹) soluționează contestațiile referitoare la aplicarea mobilității prin rotație a înalților funcționari publici;”

28. După articolul 397, se introduc două noi articole, art. 397¹ și 397², cu următorul cuprins:

„Art. 397¹ Modalitatea de exercitare a mandatului înalților funcționari publici

(1) În termen de maximum 6 luni de la data numirii într-o funcție publică din categoria înalților funcționari publici, înalții funcționari publici elaborează un plan de management al structurilor funcționale conduse, care conține indicatori și obiective de performanță individuale pe care își propun să le atingă pe perioada de 3 ani supusă evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale.

(2) Planul de management al structurilor funcționale conduse se realizează pe baza atribuțiilor și responsabilităților acestora, prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al autorității sau instituției publice și în fișa postului corespunzătoare funcției publice de referință.

(3) Indicatorii și obiectivele de performanță individuale sunt corelate cu obiectivele de performanță stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice pentru primul an, cu obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți, precum și cu planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului, dacă acesta există.

(4) Planul de management al structurilor funcționale conduse se actualizează în termen de maximum 3 luni ori de câte ori se modifică obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți și, după caz, planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului.

(5) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici prevăzută la art. 398² se realizează pe baza indicatorilor și obiectivelor de performanță individuale din planul de management al structurilor funcționale conduse.

(6) Planul de management al structurilor conduse trebuie să conțină minimum 8 obiective de performanță individuale pentru o perioadă de 3 ani. Planul de management al structurilor funcționale conduse este aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice în cadrul căreia sunt numiți înalții funcționari publici.

(7) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza o singură dată, motivat, aprobarea planului de management propus de înaltul funcționar public pentru motive de oportunitate, situație în care înaltul funcționar public reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse ținând cont de motivarea conducătorului autorității sau instituției publice.

(8) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza, motivat, aprobarea planului de management propus de înaltul funcționar public pentru motive de legalitate, situație în care înaltul funcționar public reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse până la intrarea în legalitate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1).

(9) La finalizarea mandatelor, funcționarii publici care ocupă funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici prevăzute la art. 374² alin. (1) rămân în corpul funcționari publici și vor urma să ocupe o nouă funcție publică din aceeași categorie, în baza aplicării mobilității prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 502-503².

(10) În cazul în care mobilitatea prin rotație nu se poate realiza la expirarea mandatului, din motivele prevăzute la art. 503¹ alin. (8), mandatul aflat în curs se prelungește până la încetarea motivului care îndreptățește înaltul funcționar public să refuze mobilitatea prin rotație. Înaltul funcționar public are obligația de a informa comisia de concurs prevăzută la art. 396, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului prevăzut la art. 503¹ alin. (8) în baza căruia a refuzat mobilitatea prin rotație.

(11) În cazul prevăzut la alin. (10), funcționarul public care ocupă o funcție din categoria înalților funcționari publici sau o funcție publică de conducere prevăzută la art. 374² alin. (6) are prioritate în realizarea mobilității prin rotație prin repartizarea prevăzută la art. 2 din anexa nr. 11 într-o funcție inclusă în planul de rotație pentru care deține competențele generale și specifice, fără a se organiza interviul prevăzut la art. art. 10 alin. (2) lit. e din anexa nr. 11.

(12) Prin excepție de la prevederile art. 374² alin. (1), pe durata unor situații excepționale cum ar fi durata stării de asediu, a stării de urgență sau a stării de alertă, precum și pentru o perioadă de maximum 60 de zile calendaristice, calculate de la data încetării stării de asediu, a stării de urgență, respectiv a stării de alertă, pentru mandatele a căror perioadă de exercitare expiră, se poate dispune, în condițiile legii, continuarea exercitării respectivei funcții publice din categoria înalților funcționari publici pentru un mandat cu o durată de maximum 6 luni, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.

(13) În cazul în care mobilitatea prin rotație nu se poate realiza la expirarea unui mandat, în sensul în care la aplicarea mobilității prin rotație prin repartizarea prevăzută la art. 2 din anexa nr. 11 nu se identifică o funcție publică pe care se poate realiza rotația, mandatul aflat în curs se prelungește de drept cu o durată de până la 2 ani, prin decizie a prim-ministrului.

(14) În cazul în care pe durata unui mandat intervin reorganizări ale autorității sau instituției publice sau ale structurii funcționale conduse de înaltul funcționar public, iar această reorganizare determină schimbarea a mai mult de 50% din atribuțiile și responsabilitățile înaltului funcționar public, prevederile privind evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici se aplică în mod corespunzător, iar regulile privind evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale prevăzută la art. 398² se aplică în mod corespunzător și proporțional pentru perioada de mandat desfășurată.

Art. 397² Evaluarea performanţelor individuale ale înalţilor funcţionari publici

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici, cu excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari, se face de către o comisie de evaluare, formată din 5 membri numiţi pentru un mandat de 3 ani prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atribuții în domeniul administraţiei publice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 396 alin. (2) şi alin. (5) – (10).

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face anual pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă şi a gradului şi modului de atingere a obiectivelor individuale, potrivit metodologiei prevăzute în anexa nr. 6.

(3) Înalţii funcţionari publici au obligaţia de a urma, de regulă anual, cursuri de perfecţionare profesională, în condiţiile legii.”

29. La articolul 398¹, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face anual și reprezintă aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, prin verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale de performanță, a competențelor generale, utilizând cadrele de competenţe generale şi nivelurile de complexitate aferente, precum și descriptorii și indicatorii comportamentali aferenți competențelor generale stabilite pentru funcțiile publice prevăzute la art. 389, conform art. 17 din anexa nr. 8 și a competențelor specifice pe tot parcursul perioadei evaluate, utilizând un sistem de notare de la 1 la 5.”

30. După articolul 398¹ se introduc două noi articole, art. 398² și 398³, cu următorul cuprins:

„Art. 398² Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici

(1) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici se realizează de către comisia de evaluare.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face, de regulă, o dată la 3 ani, prin verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor individuale de performanță prevăzute în planul de management al structurilor conduse, precum și prin verificarea modului de îndeplinire a celorlalte criterii de performanță care sunt prevăzute în anexa nr. 6².

(3) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale se realizează suplimentar față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale.

(4) În cazul în care în perioada de 3 ani de exercitare a mandatului prin rotație se modifică raporturile de serviciu ale înaltului funcționar public prin transfer în interesul serviciului într-o funcție publică din aceeași categorie, evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale se realizează la momentul modificării raporturilor de serviciu, dată de la care începe să curgă o nouă perioadă de 3 ani până la care urmează să se realizeze următoarea evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale.

(5) În cazul în care, în perioada de 3 ani care trebuie să facă obiectul evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, înaltul funcționar public își modifică raportul de serviciu prin detașare într-o funcție publică din aceeași categorie sau în cazul în care raportul de serviciu este suspendat, evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale următoare nu se referă la perioada de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu. În cazul în care modificarea sau suspendarea raporturilor de serviciu se dispune pe o perioadă mai mare de 6 luni, planul de management al structurii/structurilor conduse se modifică în condițiile prevăzute la art. 397¹ alin. (1)-(3).

(6) În cazul prevăzut la alin. (5), prevederile art. 12 din anexa nr. 6¹, se aplică în mod corespunzător.

Art. 398³ Rezultatul evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici

(1) Corespunzător rezultatului obținut la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, înaltului funcționar public i se aplică una dintre măsurile prevăzute la alin. (2)–(5).

(2) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „bine” sau „foarte bine”, înaltul funcționar public își poate continua activitatea în aceeași autoritate sau instituție publică, pentru o nouă perioadă de 3 ani, dacă  mandatul său poate fi reînnoit, pe baza unei solicitări adresate conducătorului autorității sau instituției publice respective cu 3 luni înainte de expirarea mandatului.

(3) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „bine” sau „foarte bine”, iar mandatul său nu mai poate fi reînnoit, conform prevederilor art. 374² alin (1), înaltul funcționar public va intra în proces de mobilitate prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 503- 503³. În cadrul mobilității prin rotație, punctajul obținut la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, conform prevederilor anexei nr. 11, determină ordinea de preferință pentru ocuparea funcției publice, pe baza opțiunii înalților funcționari publici, dacă sunt exprimate mai multe opțiuni pentru aceeași funcție publică, fiind acordată prioritate înaltului funcționar public cu punctajul cel mai mare.

(4) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „suficient”, înaltul funcționar public trebuie să finalizeze, în maximum 12 luni de la comunicarea rezultatelor evaluării, un program de perfecționare profesională în domeniul managementului public. La finalul programului de perfecționare profesională, înaltul funcționar public continuă activitatea, pentru o nouă perioadă de 3 ani. Dacă mandatul său nu mai poate fi reînnoit, conform prevederilor art. 374² alin. (1), înaltul funcționar public va intra în proces de mobilitate prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 503- 503³ și este obligat să finalizeze programul de perfecționare profesională indiferent de funcția publică din categoria înalților funcționari publici pe care o ocupă după aplicarea mobilității prin rotație. Pe perioada participării la programul de perfecționare profesională se aplică în mod corespunzător prevederile art. 438 alin. (2) – (4), (9) și (11) și ale art. 458 alin. (5).

(5) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „insuficient”, înaltul funcționar public este eliberat din funcția publică deținută pentru incompetență profesională. În acest caz, ocuparea unei funcții publice din categoria înalților funcționari publici se poate face prin concurs în condițiile reglementate de anexa nr. 10.

(6) Eliberarea din funcție în condițiile alin. (5) se realizează prin decizie a prim-ministrului la propunerea Secretariatului General al Guvernului.”

31. La articolul 401 alineatul (1), după litera r) se introduc două noi litere, lit. s) și ș), cu următorul cuprins:

„s) elaborează planul de rotație pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere prevăzut la art. 3 din Anexa 11 la Codul administrativ;

ș) realizează, o dată la 3 ani, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație, un program complex de analiză a nevoilor de formare și dezvoltare a competențelor generale pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere.”

32. După articolul 485¹ se introduc patru noi articole, art. 485² – 485⁵ , cu următorul cuprins:

 

„Art. 485² Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice prevăzute de art. 385 alin. (3), pe bază de competențe

Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice prevăzute la art. 385 alin. (3), pe bază de competențe, se realizează în conformitate cu prevederile art. 485¹.

Art. 485³ Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții sensibile în administrația publică centrală

(1) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) se realizează de către o comisie de evaluare multianuală, formată din 5 membri, funcționari publici definitivi, numiți în cadrul comisiei de evaluare pentru un mandat de 6 ani prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice care are calitatea de ordonator principal de credite, pentru toate autoritățile și instituțiile publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, dacă este cazul. Prevederile art. 75 alin. (2) și ale art. 76-83 din anexa nr. 10 se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește condițiile de numire în comisia de evaluare multianuală.

(2) Funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării, o pot contesta, în cadrul procedurii de evaluare, la conducătorul autorității sau instituției publice, respectiv la prefectul județului, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință, menționând aspectele pe care le contestă, însoțite de dovezi și documente care dovedesc veridicitatea acestora. Prevederile privind contestarea rezultatului art. 20 din anexa nr. 6 se aplică în mod corespunzător.

(3) În termen de maximum 6 luni de la data numirii într-o funcție publică de conducere prevăzută la art. 374² alin. (6), funcționarii publici de conducere elaborează un plan de management al structurii/structurilor funcționale conduse, care conține indicatori și obiective de performanță individuale pe care își propun să le atingă pe perioada de 5 ani supusă evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale.

(4) Planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse se realizează pe baza atribuțiilor și responsabilităților acestora, prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare al autorității sau instituției publice și în fișa postului corespunzătoare funcției publice de referință.

(5) Indicatorii și obiectivele de performanță individuale sunt corelate cu obiectivele de performanță stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice pentru primul an, cu obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți, precum și cu planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului, dacă acesta există.

(6) Planul de management al structurilor funcționale conduse se actualizează în termen de maximum 3 luni ori de câte ori se modifică obiectivele instituționale stabilite prin documente strategice de la nivelul autorității sau instituției publice în care au fost numiți și, după caz, planul strategic instituțional al autorității sau instituției publice în care au fost numiți la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului.

(7) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere prevăzuți la 374² alin. (6), se realizează, de regulă, o dată la 5 ani, prin verificarea modului de îndeplinire a indicatorilor și obiectivelor de performanță individuale prevăzute în planul de management al structurii funcționale conduse, precum și prin verificarea modului de îndeplinire a celorlalte criterii de performanță care sunt prevăzute în anexa nr. 6², în scopul participării ocupanților acestor posturi la mobilitatea prin rotație, obligatorie sau voluntară, după caz.

(8) Planul de management al structurii/structurilor conduse trebuie să conțină minimum 7 obiective de performanță pentru o perioadă de 5 ani. Planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse este aprobat de conducătorul autorității sau instituției publice în cadrul căreia sunt numiți funcționarii publici.

(9) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza aprobarea planului de management propus de funcționarul public, pentru motive de oportunitate, o singură dată, motivat. Funcționarul public de conducere reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse ținând cont de motivarea conducătorului autorității sau instituției publice.

(10) Conducătorul autorității sau instituției publice poate refuza aprobarea planului de management propus de funcționarul public, pentru motive de legalitate, motivat, situație în care funcționarul public de conducere reface planul de management al structurii/structurilor funcționale conduse până la intrarea în legalitate, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (3).

(11) Evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a funcționarilor publici de conducere prevăzuți la 374² alin. (6), se realizează suplimentar față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale.

(12) În cazul în care, în perioada de 5 ani care trebuie să facă obiectul evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere prevăzuți la 374² alin. (6), funcționarul public de conducere își modifică  raportul de serviciu, prin transfer, mutare definitivă sau mobilitate prin rotație, evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale se realizează la momentul modificării raporturilor de serviciu, dată de la care începe să curgă o nouă perioadă de 5 ani până la care urmează să se realizeze următoarea evaluare multianuală  a performanțelor profesionale individuale.

(13) În cazul în care, în perioada de 5 ani care trebuie să facă obiectul evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere prevăzuți la 374² alin. (6), funcționarul public de conducere își modifică raportul de serviciu prin detașare sau mutare temporară sau în cazul în care raportul de serviciu este suspendat, evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale următoare nu include și perioada de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu. În cazul în care modificarea sau suspendarea raporturilor de serviciu se dispune pe o perioadă mai mare de 6 luni, planul de management al structurii/structurilor conduse se modifică în condițiile alin. (3)-(5).

(14) Pentru activitatea desfășurată în cadrul comisiei de evaluare multianuală, prevederile art. 87 din anexa nr. 10 se aplică în mod corespunzător.”

Art. 485⁴ Rezultatul evaluării multianuale a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere din administrația publică centrală identificate ca funcții publice de conducere sensibile

(1) Corespunzător rezultatelor obținute la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, funcționarul public de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute la 374² alin. (6),, este supus uneia dintre măsurile prevăzute la alin. (2) – (5).

(2) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „bine” sau „foarte bine”, iar mandatul său poate fi reînnoit, conform prevederilor art. 374² alin. (6), funcționarul public de conducere își continuă activitatea, pentru o nouă perioadă de 5 ani, pe baza unui nou plan de management al structurilor funcționale conduse, conform prevederilor art. 485⁵.

(3) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „bine” sau „foarte bine”, iar mandatul său nu mai poate fi reînnoit, conform prevederilor art. 374² alin. (6), funcționarului public de conducere i se aplică mobilitatea prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 502 și art. 503¹-503³. În cadrul mobilității prin rotație, punctajul obținut la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale, conform prevederilor anexei nr. 11, determină ordinea de preferință pentru ocuparea funcției publice, pe baza opțiunii funcționarilor publici de conducere, dacă sunt exprimate mai multe opțiuni pentru aceeași funcție publică, fiind acordată prioritate funcționarului public cu punctajul cel mai mare.

(4) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „suficient”, funcționarul public de conducere are obligația să finalizeze, în maximum 12 luni de la comunicarea rezultatelor evaluării, un program de perfecționare profesională în domeniul managementului public. Dacă mandatul său poate fi reînnoit conform prevederilor art. 374² alin. -(6), funcționarul public de conducere își continuă activitatea. Dacă mandatul său nu mai poate fi reînnoit, conform prevederilor art. 374² alin. (6), funcționarului public de conducere i se aplică mobilitate prin rotație, în condițiile prevăzute la art. 503-503³ și este obligat să finalizeze programul de pregătire profesională indiferent de funcția publică pe care o ocupă după aplicarea mobilității prin rotație. Pe perioada participării funcționarului public la programul de pregătire profesională se aplică în mod corespunzător prevederile art. 438 alin. (2) – (4), (9) și (11).

(5) În situația în care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „insuficient”, funcționarul public de conducere este mutat definitiv pe o funcție publică de execuție vacantă, cu acordul său, în condițiile prevăzute la art. 507. În cazul în care nu este disponibilă o funcție publică de execuție vacantă în cadrul autorității sau instituției publice în cadrul căreia funcționarul public de conducere și-a desfășurat activitatea, prevederile art. 526 se aplică în mod corespunzător. În cazul în care funcționarul public de conducere care la evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale a obținut calificativul „insuficient” refuză mutarea definitivă pe o funcție publică de execuție vacantă, acesta este eliberat din funcția publică pentru incompetență profesională.

Art. 485⁵ Reînnoirea mandatelor pentru funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere din administrația publică centrală identificate ca funcții publice de conducere sensibile

(1) Funcționarii publici de conducere care ocupă funcțiile publice de conducere, generale și specifice, care sunt identificate ca funcții publice de conducere sensibile, și care doresc reînnoirea mandatelor prevăzute conform prevederilor art. 374² alin. (6) depun o cerere în acest sens la conducătorul autorității sau instituției publice cu minimum 9 luni înainte de data finalizării mandatelor.

(2) Conducătorul autorității sau instituției publice verifică dacă mandatele funcționarilor publici prevăzuți la alin. (1) pot fi reînnoite potrivit art. 374² alin. (6) și aprobă reînnoirea acestora, în termen de 3 luni de la primirea cererii prevăzute la alin. (1).

(3) La finalizarea mandatului, conducătorul autorității sau instituției publice emite actul administrativ de numire a funcționarului public pentru un nou mandat, dacă a fost aprobată cererea prevăzută la alin. (1) și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 485⁴ alin. (2).

(4) Autoritatea sau instituția publică în care este încadrat funcționarul public publică pe platforma informatică de rotație prevăzută la art. 7 din anexa nr. 11, răspunsurile privind aprobarea de reînnoire a mandatului prevăzut la art. 374² alin. (6), comunicându-l și funcționarului public de conducere în cauză.”

33. La articolul 502 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

„h) mobilitatea prin rotație în cadrul categoriei înalților funcționari publici și în cadrul categoriei funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute la 374² alin. (6).”

34. Articolul 503 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 503 Definiția și scopurile mobilității prin rotație

(1) Mobilitatea prin rotație reprezintă acea modalitate de modificare a raporturilor de serviciu pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcțiile publice de conducere din administrația publică centrală prevăzute la art. 374² alin. (6) prin care realizează o schimbare a postului pe care aceștia sunt numiți, cu rămânerea în corpul funcționarilor publici și în categoria înalților funcționari publici sau a funcționarilor publici de conducere, după caz.

(2) Mobilitatea prin rotație este planificată cu următoarele scopuri:

1. a) pentru a preveni lipsa progresului în dezvoltarea competențelor și pentru a motiva dezvoltarea competențelor de management necesare pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici și a categoriei funcționarilor publici de conducere;
2. b) pentru a reduce riscul conflictelor de interese și pentru creșterea transparenței și imparțialității, prin evitarea situațiilor în care același funcționar public ocupă aceeași funcție publică din categoria înalților funcționari publici pentru o perioadă de cel puțin 3 ani consecutivi sau aceeași funcție publică de conducere supusă acestor riscuri pentru o perioadă de cel puțin 5 ani consecutivi.

(3) Mobilitatea prin rotație se realizează cu respectarea principiilor privind legalitatea, imparțialitatea, obiectivitatea și transparența.

(4) Mobilitatea prin rotație poate fi:

1. a) mobilitate prin rotație obligatorie;
2. b) mobilitate prin rotație voluntară.

(5) Mobilitatea prin rotație se realizează:

1. a) la o altă autoritate/instituție publică;
2. b) în cadrul aceleiași autorități/instituții publice.

(6) Mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici prevăzuți la art. 374² alin. (1) se realizează doar la o altă autoritate/instituție publică din administrația publică centrală.”

(7) Mobilitatea prin rotație a funcționarilor publici de conducere din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1)  se realizează doar pe o funcție pentru care îndeplinește condițiile de studii și vechime, de același nivel sau echivalentă cu cea deținută, dintre cele prevăzute la art. 385 alin. (1) . Prin excepție, mobilitatea se poate realiza și pe o funcție de nivel inferior, în condițiile prezentului Cod sau în situația în care funcționarul public supus mobilității optează pentru o astfel de funcție.

35. După articolul 503 se introduc cinci noi articole, art. 503¹-503⁵, cu următorul cuprins:

„Art. 503¹ Mobilitatea prin rotație obligatorie

(1) Mobilitatea prin rotație este obligatorie la finalizarea mandatelor, dacă acestea nu se mai pot înnoi, pentru înalții funcționari publici prevăzuți la art. 374² alin. (1) și funcționarii publici de conducere prevăzuți la 374² alin. (6).

(2) Prin excepție de la prevederile alin (1), mobilitatea prin rotație obligatorie nu se realizează în cazul în care, până la finalizarea mandatului, înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere prevăzuți la alin. (1) își modifică raporturile de serviciu prin  transfer în interesul serviciului, mutare definitivă, promovare, mobilitate prin rotație voluntară sau redistribuire într-o funcție publică vacantă sau dacă dobândesc o altă funcție publică prin concurs organizat în condițiile legii.

(3) Raportul de serviciu al înaltului funcționar public și funcționarului public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1) nu se poate modifica pe perioada mandatului prin detașare sau transfer la cererea funcționarului public.

(4) Raportul de serviciu al înaltului funcționar public și funcționarului public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1)  se poate modifica prin transfer în interesul serviciului aprobat prin act administrativ al persoanei care are competența de numire.

(5) Pentru evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici și ale funcționarilor publici de conducere, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 398² alin. (4) și 485³ alin. (12).

(6) Mobilitatea prin rotație se realizează pe baza planului de rotație, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, și a procedurii reglementate în anexa nr. 11.

(7) În situația în care salariul funcției publice pe care funcționarul public o ocupă până la realizarea mobilității prin rotație este mai mare decât salariul funcției publice pe care funcționarul public urmează să o ocupe ca urmare a mobilității prin rotație, funcționarul public păstrează salariul mai mare.

(8) Înaltul funcționar public și funcționarul public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1) poate refuza mobilitatea prin rotație obligatorie dacă se află în una dintre următoarele situații:

1. a) graviditate;
2. b) își crește singur copilul minor;
3. c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mobilitatea prin rotație obligatorie;
4. d) motive familiale temeinice.

(9) Refuzul neîntemeiat de a da curs mobilității prin rotație obligatorie atrage eliberarea din funcția publică, în condițiile legii.

Art. 503² Mobilitatea prin rotație voluntară

(1) În scopul perfecționării profesionale și realizării unui transfer de bune practici administrative între autoritățile și instituțiile publice, toți înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute la art. 374² alin. (6) din prezentul cod au dreptul să adere în mod voluntar la mobilitate prin rotație, exprimându-și opțiunea pentru ocuparea unui post inclus în planul de rotație.

(2) Mobilitatea prin rotație voluntară nu poate fi realizată decât o dată la 3 ani de către același înalt funcționar public, respectiv decât o dată la 5 ani de către același funcționar public de conducere.

(3) Prevederile art. 503¹ alin. (2), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Art. 503³ Identificarea funcțiilor publice de conducere pentru care se aplică mobilitatea prin rotație obligatorie

(1) Funcțiile publice de conducere sensibile sunt cele care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale sau de corupție sau fraudă.

(2) În vederea identificării funcțiilor publice de conducere sensibile la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) se nominalizează un grup de lucru, din care nu fac parte conducătorii autorităților sau instituțiilor publice. Acesta poate fi și un alt grup de lucru cu sarcini similare, existent la nivelul autorității sau instituției publice. Pentru identificarea funcțiilor publice de conducere sensibile din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) , ordonatorii principali de credite pot constitui un grup de lucru pentru toate autoritățile și instituțiile publice aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea proprie, dacă este cazul.

(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) analizează posturile aferente funcțiilor publice de conducere sensibile urmând procedurile de la nivelul autorităților și instituțiilor publice privind funcțiile sensibile, incluzând analizele realizate la nivelul fiecărei structuri funcționale și propun identificarea funcțiilor publice de conducere pentru care sunt identificați următorii factori de risc:

1. a) deținerea de atribuții și responsabilități ce implică administrarea resurselor publice financiare;
2. b) gestionarea achizițiilor publice;
3. c) managementul resurselor umane;
4. d) existența unui acces slab monitorizat la informații clasificate și deținerea de atribuții și responsabilități privind utilizarea acestor informații;
5. e) deținerea de responsabilității ce implică decizii ce afectează direct mediul de afaceri;
6. f) deținerea de responsabilității ce implică avizarea și autorizarea unor activități ale mediului de afaceri;
7. g) exercitarea activităților de control, inspecție și monitorizare a activităților economice.

(4) Funcțiile publice de conducere sensibile din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) se stabilesc pe baza propunerii grupului de lucru prevăzut la alin. (2), prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.

Art. 503⁴ Modalitatea de realizare a rotației obligatorie pentru funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice identificate ca funcții publice de conducere sensibile

(1) La finalizarea mandatelor, funcționarii publici care ocupă funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 374² alin. (6)  rămân în corpul funcționarilor publici de conducere și urmează să ocupe o nouă funcție publică din aceeași categorie, în baza mobilității prin rotație, în condițiile reglementate la art. 502-503².

(2) Prevederile art. 397¹ alin. (8)-(15) se aplică corespunzător și în cazul funcționarilor publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere sensibile pentru care mobilitatea prin rotație este obligatorie.

Art. 503⁵ Reguli privind începerea unui nou mandat pentru înalții funcționari publici și pentru funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere pentru care mobilitatea prin rotație este obligatorie

(1) Până la finalizarea mandatului, înalții funcționari publici prevăzuți la art. 374² alin. (1) au posibilitatea să înceapă un alt mandat prin transfer în interesul serviciului.

(2) La finalul mandatului, ori până la finalizarea acestuia, funcționarii publici de conducere prevăzuți la art. 374² alin. (6) au posibilitatea să înceapă un alt mandat prin una din următoarele modalități:

1. a) promovare pe o altă funcție publică de conducere superioară celei pe care o ocupă sau ocuparea unei asemenea funcții publice de conducere sau a unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, prin recrutare în condițiile legii;
2. b) transfer în interesul serviciului.

(3) Termenele mandatelor instituite pentru funcționarii publici în temeiul art. 374² alin. (1) și art. 374² alin. (6)  încep să curgă la data numirii în funcția publică în cauză.”

36. La articolul 510 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) cu maximum 6 luni, cu notificare prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, cu 10 zile înainte de dispunerea măsurii, dacă funcția publică de conducere sau funcția publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici din cadrul autorității sau instituției publice prevăzute la art. 369 lit. a), c) și e) nu a fost ocupată în condițiile prevăzute la art. 466 alin. (2) lit. b)-d), art. 467 alin. (3), art. 482 alin. (4), art. 503¹-503².”

37. La articolul 510, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alin. (3)-(5), cu următorul cuprins:

„(3) Este obligatorie introducerea funcțiilor publice de conducere vacante din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) sau a funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici vacante, ocupate prin exercitare cu caracter temporar în condițiile art. 509, în planul de recrutare a funcționarilor publici sau în planul de promovare în funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 5 din anexa nr. 10, sau în planul de rotație prevăzut la art. 3 din anexa nr. 11.

(4) Obligația de la alin. (3) se constituie de la data la care funcțiile publice de conducere vacante sau din categoria înalților funcționari publici vacante sunt ocupate prin exercitare cu caracter temporar în condițiile art. 509.

(5) Funcțiile publice de conducere vacante sau din categoria înalților funcționari publici vacante ocupate prin exercitare cu caracter temporar în condițiile art. 509 și incluse în planul de recrutare a funcționarilor publici sau în planul de promovare în funcțiile publice de conducere, prevăzute la art. 5 din anexa nr. 10, sau în planul de rotație prevăzut la art. 3 din anexa nr. 11, se pot ocupa prin transfer în interesul serviciului, situație în care sunt excluse de drept din planul în care au fost incluse. ”

38. La articolul 519 alineatul (1), după litera h) se introduc trei noi litere, lit. i)-k), cu următorul cuprins:

„i) ca urmare a refuzului nejustificat al funcționarilor publici prevăzuți la art. 374² alin (1) și la art. 374² alin (6)  de a formula opțiuni și/sau de a se prezenta la interviuri, dacă sunt invitați, pentru realizarea mobilității prin rotație;

1. j) pentru incompetență profesională, în cazul obținerii calificativului „insuficient” în urma derulării procesului de evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici, respectiv ale funcționarilor publici de conducere prevăzuți la art. 374² (6) în condițiile prevăzute la art. 398², 398³, 485³, 485⁴;
2. k) neparticiparea funcționarilor publici prevăzuți la 374² alin. (1) și (6) la un program de pregătire profesională în domeniul managementului public în termenele și condițiile prevăzute la art. 398³ respectiv art. 485⁴, în cazul obținerii calificativului „suficient” în urma derulării procesului de evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale.”
3. La articolul 544 alin. (1) lit. e) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) consilierul de stat, secretarul de stat şi asimilaţii acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;”

40. Articolul 546 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 546 – Numărul de posturi din cadrul cabinetului şi cancelariei

Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei este:

1. a) 5 posturi pentru cabinetul prim-ministrului;
2. b) 5 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
3. c) 3 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
4. d) 3 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei Prim-Ministrului;
5. e) 3 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
6. f) 1 post pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatului acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat;
7. g) 1 post pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat;
8. h) 4 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti;
9. i) 4 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori;
10. j) 3 posturi pentru cabinetul primarilor de comună, oraș sau municipiu cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori, precum și pentru cancelaria prefectului.
11. k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu populație între 10.000 – 30.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 30.000 – 100.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de peste 100.000 de locuitori, viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, viceprimarilor generali ai municipiului București și vicepreşedinţilor consiliilor judeţene;
12. l) 1 post pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație mai mică de 10.000 de locuitori și viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 10.000 – 30.000 de locuitori.”
13. La articolul 597, la alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins:
14. k) prevederile art. 485² intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027;
15. La articolul 597, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

„(5) La data de 1 aprilie 2027, se abrogă art. 485.”

43. Articolul 598 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul cod.”

44. După anexa nr. 6 se introduc două noi anexe, anexele 61 și 62, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezenta lege.
45. După anexa nr. 10 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta lege.

Art. II. –  Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei cu modificările și completările ulterioare se modifică după cum urmează:

La art. 94, la alin. 2¹, după lit.c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) exercită raporturi de serviciu cu timp parțial în cadrul autorităților administrației publice locale sau instituțiilor publice subordonate, după caz, potrivit art. 378¹ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.”

Art. III. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alin. (1) al art. 1³ se completează și va avea următorul cuprins:

„Art. 1³(1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, operatorul de jocuri de noroc licenţiat este organizatorul de jocuri de noroc, respectiv persoana juridică care a obţinut licenţă de organizare a jocurilor de noroc, autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, precum și autorizație de funcționare locală de la autoritatea administrației publice locale pe raza căruia își desfășoară activitatea.”

2. Alin. (1) al art. 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Acordarea licenţei de organizare a jocurilor de noroc, acordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, respectiv autorizarea de funcționare de la unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia își desfășoară activitatea și se realizează cu perceperea de taxe, iar pentru operatorii de jocuri de noroc ce operează jocuri de noroc la distanţă, suplimentar, atât pentru obţinerea licenţei, cât şi pentru autorizare, aceştia trebuie să facă dovada înmatriculării societăţii sau a înregistrării sediului permanent conform art. 1 alin. (2) din prezenta ordonanţă de urgenţă, prin care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statului român. Organizatorii de jocuri de noroc au obligativitatea să întocmească şi să depună la O.N.J.N. o declaraţie lunară, la data şi sub forma unui formular-tip, aprobată prin ordin al preşedintelui O.N.J.N., însuşită de administratorul societăţii, în care să evidenţieze veniturile din jocuri de noroc aşa cum sunt ele definite la art. 1¹ din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi suma ce trebuie achitată pentru plata taxei de licenţă şi de autorizare pe fiecare tip de joc de noroc în parte.”

3. La alin. (2) al art. 14, după lit. b) se introduce o nouă b¹), cu următorul cuprins:

„b¹) taxa locală anuală, stabilită de către consiliul local;”

4. La alin. (2) al art. 15, după lit. a) se adaugă o nouă litera a¹) cu următorul cuprins:

„a¹) dețin autorizarea funcționării eliberate de administrația publică locală pe raza căreia doresc să-și desfășoare activitatea;”

5. La alin. (2) al art. 15, lit. b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) spaţiul propus este autorizat de autoritatea administrației publice locale, pe baza politicii stabilite de către consiliul local, și înregistrat la oficiul registrului comerţului de către organizatorul în cauză conform prevederilor legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţilor comerciale în cadrul imobilelor şi îndeplineşte cerinţele prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;”

6. Alin. (8) al art. 15, se modifică și va avea următorul cuprins:

„(8) Licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc permit operatorului economic care le-a obținut să desfășoare activitatea pe întregul teritoriul României. Anterior începerii activității pe raza unei localități, operatorul economic licențiat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență va informa, în termen de 5 zile, prin adresă, autoritatea administrației publice locale pe raza căreia își va desfășura activitatea precum și O.N.J.N. despre începerea activității, comunicându-i data începerii activității și transmițându-i copii de pe licența și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească locațiile în care sunt exploatate jocurile de noroc, condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de joc, condițiile referitoare la regulamentele de joc și regulamentele interne în vederea acordării autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, precum și obligațiile care le revin organizatorilor în vederea menținerii valabilității acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Art. IV. – Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 648 din 31 august 2002 cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La alin. (1) al art. 3, după litera n) se introduce o nouă literă, litera o) cu următorul cuprins:

„o) instalarea, amenajarea, organizarea și exploatarea punctelor de închiriere de biciclete sau trotinete electrice, precum și a infrastructurii de încărcare a vehiculelor și a autovehiculelor electrice;”

2. La punctul 2 al art. 5, după litera j) se introduc două noi litere, literele k) și l) cu următorul cuprins:

„k) instalarea, întreținerea și funcționarea punctelor de închiriere de biciclete sau trotinete electrice;

1. l) amenajarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor și a autovehiculelor electrice;”

Art. V. – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La art. 460, după alineatul (10) se introduc două noi alineate alineatul (11) și alineatul (12), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru lucrările realizate cu autorizație de construire, valoarea de impozitare se calculează în raport cu informațiile cuprinse în anexa la cererea pentru emiterea autorizației de construire și/sau proiectul anexat la autorizația de construire.

(12) Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.”

2. La art. 461, după alineatul (1) se introduce un nou alineat alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Impozitul pe clădiri stabilit potrivit alin. (1) se datorează și pentru clădirea edificată:

1. a) cu autorizație de construire al cărui termen de valabilitate nu a expirat, însă personele împuternicite ale autorității executive constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior finalizarea clădirii și/sau folosirea acesteia, chiar dacă nu a fost întocmit procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor;
2. b) cu autorizație de construire al cărui termen de valabilitate a expirat, iar proprietarul nu a solicitat prelungirea autorizației de construire și nici nu a notificat autoritatea emitentă a autorizației de construire cu privire la imposibilitatea terminării în termenul de valabilitate, dacă termenul respectiv a expirat până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior;
3. c) fără autorizație de construire, iar compartimentul de urbanism sau persoana desemnată prin dispoziție a primarului constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior edificarea integrală sau parțială a clădirii și/sau folosirea acesteia.”
4. La art. 461, alineatul (3), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Declararea clădirilor în această situație, se realizează în baza unui proces-verbal de recepție parțială, care să ateste stadiul fizic de execuție, între proprietar și executant, care se întocmește obligatoriu la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. În cazul lucrărilor executate în regie proprie, proprietarul are obligația să notifice autoritatea executivă pentru a participa la întocmirea procesului-verbal de recepție parțială.”

4. La art. 461, alineatul (4), se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, de către proprietar, valoarea impozitului se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere, calculat după expirarea termenului prevăzut la alin. (2). Majorarea se aplică pentru anul fiscal pentru care se stabilește impozitul.”

5. La art. 461 după alineatul (9), se introduce un nou alineat, alineatul (9¹) cu următorul cuprins:

„(9¹) În vederea identificării clădirilor edificate cu sau fără autorizație de construire și neînscrise în evidențele fiscale, autoritățile administrației publice locale efectuează inspecții atât pe teren prin inspectori privind disciplina în construcții sau inspectori fiscali, cât și pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita și date și informații de la Centrul Național de Cartografie. Folosirea dronelor se face cu avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Imaginile obținute pot fi utilizate ca probe pentru aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții, în condițiile legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și pentru impunerea din oficiu a clădirilor în condițiile prevederilor art. 7, art. 106 și art. 107 din Legea nr. 227/2015 privind codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare.”

6. La art. 461 după alineatul (15), se introduce un nou alineat, alineatul (16) cu următorul cuprins:

„(16) În vederea stabilirii valorii de impunere, structura de specialitate din domeniul urbanismului sau persoana desemnată prin dispoziția a primarului transmite structurilor de specialitate din domeniul impozitelor și taxelor locale lista autorizațiilor de construire, termenele de valabilitate și datele tehnice necesare stabilirii impozitului (suprafață, materiale). Transmiterea informațiilor se poate realiza și automat prin interconectarea datelor din sistemele informatice ale autorităților administrației publice locale.”

7. La art. 471, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Prin excepție de la alin. (1), un mijloc de transport achiziționat, înmatriculat și vândut în același an calendaristic, generează stabilirea unui impozit pentru anul respectiv cu un singur termen de plată, respectiv data înstrăinării.”

8. La articolul 471 alineatul (4), se modifică și va avea următorul cuprins:

„În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația de a depune declarația de radiare la organul fiscal competent în a cărui rază teritorială se află domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor radierii, proprietarul încetează să datoreze impozitul aferent mijlocului de transport. De asemenea, este obligatorie achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, până la data radierii din circulație, la cerere, potrivit art. 17 alin. (1), (2) și (5¹) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

9. La art. 456, alineatul (1), literele c), o), t), v), w) și y) se abrogă.
10. La art. 456, alineatul (1), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat confesional, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare;”

11. La art. 456, alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

„h) clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie;”

12. La art. 456, alineatul (1), litera m) se modifică și va avea următorul cuprins:

„m) clădirile Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;”

13. La art. 456, alineatul (1), litera s) se modifică și va avea următorul cuprins:

„s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1)-(8) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”

14. La art. 456, alineatul (1), litera x) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„x) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe o perioadă de 5 ani, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice.”

15. La art. 464, alineatul (1), literele c), t), v), w), x) și z) se abrogă.
16. La art. 464, alineatul (1), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat confesional, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;”

17. La art. 464, alineatul (1), litera p) se modifică și va avea următorul cuprins:

„p) terenurile Academiei Române, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;”

18. 18. La art. 464, alineatul (1), litera s) se modifică și va avea următorul cuprins:

„s) terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1)-(8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;”

19. La art. 464, alineatul (1), litera y) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„y) terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, pe o perioadă de 5 ani, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.”

20. La art. 469, alineatul (1), literele e), g), i), l), m), n), o) și p) se abrogă.
21. La art. 469, alineatul (1), litera a) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport, cu capacitatea cilindrică de maxim 1.600 cmc;”

22. La art. 469, alineatul (1), litera b) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„b) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, cu capacitatea cilindrică de maxim 1.600 cmc;”

23. La art. 469, alineatul (1), litera c) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1)-(8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, cu capacitatea cilindrică de maxim 1.600 cmc, la alegerea contribuabilului;”

24. La art. 469, alineatul (1), litera j) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„j) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă de către sistemul public;”

25. La art. 476, alineatul (1), literele a), b) și i) se abrogă.
26. La art. 479, alineatul (2) și alineatul (5) se abrogă.
27. La articolul 489, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Autoritățile deliberative ale administrației publice locale stabilesc cote adiționale la impozitele și taxele locale prevăzute în prezentul titlu, astfel încât sumele rezultate ca efect al aplicării acestor cote să reprezinte cel puțin echivalentul facilităților fiscale acordate contribuabililor prin hotărâri ale acestor autorități, cu excepția bonificațiilor pentru plata cu anticipație a obligațiilor fiscale datorate pentru întregul an.”

28. La articolul 489, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

„(3) Criteriile prevăzute la alin. (1) se hotărăsc de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale, prevederile alin. (2) fiind obligatorii.”

Art. VI. – Legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al art. 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) În categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terţi.”

2. La art. 68, alin (3) se modifică și se completează, după cum urmează:

„(3) Organul fiscal central este obligat să transmită organelor fiscale locale informații privind sursele de venit ale persoanelor fizice, precum și informațiile transmise de către Uniunea Națională a Notarilor Publici cu privire la actele translative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și a mijloacelor de transport în vederea valorificării din punct de vedere fiscal. Organele fiscale locale şi organul fiscal central încheie protocolul denumit «Protocol de aderare la serviciile sistemului informatic PatrimVen», care se transmite prin sistemul informatic propriu al Ministerului Finanţelor/ANAF în conformitate cu art. 70¹ alin. (1) lit. a) şi alin. (2).”

3. La art. 159 după alineatul (5¹), se introduce un nou alineat, alineatul (5²), cu următorul cuprins:

„(5²) Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate.”

4. La art. 159 alineatul (6), se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (5) și (5²), sunt nule de drept.”

5. La art. 162 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.”

6. La art. 162 alineatul (2) lit. b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin dispoziție a autorității executive.”

7. La art. 162 după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Organele fiscale locale publică informațiile în Monitorul Oficial Local, la subeticheta „ALTE DOCUMENTE”, la subeticheta prevăzută la art. 1 alin. (3) lit. h) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. În cazul persoanelor fizice se menționează:

1. a) numele și prenumele;
2. b) denumirea unității administrativ-teritoriale unde-și are domiciliul fiscal;
3. c) numărul rolului nominal unic.”
4. La art. 162¹ alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Organul fiscal central, precum și organul fiscal local au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor, persoane fizice și persoane juridice, care au declarat și au achitat la scadență obligațiile fiscale de plată și care nu au obligații restante.”

9. La art. 162¹ alineatul (3) lit. b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin dispoziție a autorității executive.”

10. La art. 162¹ după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Organele fiscale locale publică informațiile în Monitorul Oficial Local, la sub-eticheta „ALTE DOCUMENTE”, la subeticheta prevăzută la art. 1 alin. (3) lit. h) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. În cazul persoanelor fizice se menționează:

1. a) numele și prenumele;
2. b) denumirea unității administrativ-teritoriale unde-și are domiciliul fiscal;
3. c) numărul rolului nominal unic.”

Art. VII. – Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, se modifică și va avea următorul cuprins:

1. La art. 26 alin. (2), a șasea liniuță de modifică după cum urmează:

„– de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. h²) și k);”

2. La art. 26 alin. (2) după a șasea liniuță se introduce o nouă liniuță cu următorul cuprins:

„- de la 1.000 lei la 5.000 lei, cea prevăzută la lit. j);”

3. La art. 27, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. j) se constată și se sancționează numai de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcții și sunt aplicate primarului sau președintelui consiliului județean.”

4. La art. 37 din, după articolul (2³) se introduc trei noi alineate, alineatele (2⁴)-(2⁶), cu următorul cuprins:

„(2⁴) În cazul nefinalizării lucrărilor în termenul de execuție stabilit în autorizația de construire, investitorul are obligația efectuării recepției parțiale la stadiul fizic al lucrărilor autorizate, în vederea stabilirii obligațiilor de impunere, potrivit legislației fiscale.

(2⁵) Structura de specialitate în domeniul urbanismului și executării lucrărilor de construcții sau persoana desemnată prin dispoziție a primarului comunică structurii responsabile cu stabilirea și colectarea impozitelor și taxelor locale, termenele de valabilitate ale autorizațiilor de construire și termenele de execuție, împreună cu suprafața construită desfășurată, în vederea impozitării clădirii /construcției, indiferent dacă a fost sau nu efectuată recepția la terminarea lucrărilor.

(2⁶) Cu maxim 10 zile înainte expirarea termenului de valabilitate a autorizației de construire, în situația neînceperii lucrărilor sau în situația imposibilității finalizării acestora, investitorul are obligația notificării autorității administrației publice, în vederea exonerării de la impunerea și înscrierea în evidențele fiscale a clădirii a cărei execuție a fost autorizată.”

Art. VIII. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La art. 11² alin. (2), lit. d) se modifică și va avea următorul cuprins:

„d) verificarea respectării prevederilor art. 159 alin. (5) – (5²) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, precum și ale art. 471 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, după caz, în situaţiile prevăzute la lit. a)-c);”

2. La articolul 104 alineatul (1), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul, inclusiv dovada achitării amenzii aplicate pentru săvârşirea contravenţiei care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.”

3. După articolul 104¹ se introduce un nou articol, articolul 104², cu următorul cuprins:

„Art. 104² La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul.”

4. La articolul 106², alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(1) Testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație, prevăzut la art. 104 alin. (1) lit. a) și art. 106¹, se susține la orice serviciu public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.”

5. La articolul 106², după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) cu următorul cuprins:

,,(1¹) Procedura privind susținerea testului de verificare a cunoașterii regulilor de circulație se stabilește prin regulament.”

6. La art. 113 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) la expirarea perioadei de suspendare, cu excepția situației în care dreptul de a conduce este afectat de o altă suspendare stabilită de o autoritate a administrației publice locale ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale.”

7. La articolul 128, alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, lit.j), cu următorul cuprins:

„j) stabilesc, în condițiile legii, perioadele în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, aplicate acestora în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie.”

Art. IX. – Ordonanţa guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La alineatul (2) al art. 8 literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„c) 10.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

5. d) 5.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.”
6. La art. 25 se introduce un nou alineat, alin. (1²) și va avea următorul cuprins:

„(1²) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză primirea și aceste împrejurări nu sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator , comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii.”

3. La art. 28 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru amenzile aplicabile în domeniul urbanismului, contravenientul poate achita jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, agentul constatator făcând mențiune expresă despre această posibilitate în cuprinsul procesului-verbal.”

4. La art. 28 după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4) – (8), cu următorul cuprins:

„(4) În situația neachitării amenzii contravenționale în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) cuantumul acesteia se majorează cu 30%.

(5) În situația neachitării amenzii contravenționale în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) cuantumul acesteia se majorează cu încă 30%.

(6) Alineatele (4) și (5) se aplică de către organele fiscale în cadrul executării creanțelor fiscale.

(7) Dacă în termen de 3 ani de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul verbal de constatare a contravenției la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună:

1. a) transformarea în muncă în folosul comunității;
2. b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile.

(8) Organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale rezultate din neachitarea amenzilor contravenționale către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora, potrivit prevederilor prezentei legi. Cesionarul își adaugă la creanță cheltuielile de executare și o marjă de profit rezonabilă ce se recuperează de la debitorul cedat. Cesionarul datorează Cedentului contravaloarea creanței cesionate. Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune.”

Art. X. – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La art. III alineatele (8) și (8¹) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(8) Până la data de 1 martie a fiecărui an prefectul comunică numărul maxim de posturi prevăzut la alin. (1) şi (2), pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială. Comunicările se transmit, în format electronic, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

(8¹) Numărul maxim de posturi al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, stabilit potrivit pct. 1 din anexă, se revizuieşte anual de către prefect conform alin. (8), numai ca urmare a creşterii sau descreșterii numărului de locuitori și modificării încadrării în grupele aferente prevăzute în tabelele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 și 1.5 din Anexa 1, utilizând numărul de locuitori rezultat la recensământul din anul 2021.

2. La art. III, alineatul (11) se abrogă.
3. Tabelele 1.1., 1.2., 1.3., 1.4. și 1.5. din Anexa 1 – Procedura de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităţilor/subunităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor din cadrul capitolelor bugetare “Învăţământ” şi “Asigurări şi asistenţă socială”, finanţate din bugetele locale, precum şi din capitolul bugetar “Sănătate”, indiferent de sursa de finanţare se modifică, după cum urmează:

 

Tabelul 1.1.		Numărul posturilor din comune, corespunzător grupelor de populație
Nr. crt.	Grupe în funcție de numărul de locuitori*		Numărul posturilor
			minim	mediu	maxim
0	1		2	3	4
1	cel mult 1.500		8	11	13
2	1.501 – 3.000		14	15	18
3	3.001 – 5.000		19	20	24
4	5.001 – 10.000		25	30	34
5	10.001 – 20.000		35	45	49
6	20.001 – 50.000		50	57	65
7	peste 50.000		66 + câte 10 posturi pentru fiecare fracție de 10.000 de locuitori peste cei 50.000 de locuitori	66 + câte 10 posturi pentru fiecare fracție de 10.000 de locuitori peste cei 50.000 de locuitori	66 + câte 10 posturi pentru fiecare fracție de 10.000 de locuitori peste cei 50.000 de locuitori

*S-a utilizat populația rezultată la recensământul din anul 2021

 

Tabelul 1.2.		Numărul posturilor din orașe, corespunzător grupelor de populaţie
Nr. crt.	Grupe în funcţie de numărul de locuitori*		Numărul posturilor
			minim	mediu	maxim
0	1		2	3	4
1	cel mult 1.500		15	17	19
2	1.501 – 3.000		20	24	27
3	3.001 – 5.000		28	35	41
4	5.001 – 10.000		42	51	60
5	10.001 – 20.000		61	80	104
6	20.001 – 50.000		105	121	151
7	peste 50.000		152	160	168

*S-a utilizat populația rezultată la recensământul din anul 2021

 

Tabelul 1.3.		Numărul posturilor din municipii, corespunzător grupelor de populaţie
Nr. crt.	Grupe în funcţie de numărul de locuitori*		Numărul posturilor
			minim	mediu	maxim
0	1		2	3	4
1	cel mult 10.000		60	70	79
2	10.001 – 20.000		80	116	134
3	20.001 – 50.000		135	200	279
4	50.001 – 100.000		280	375	470
5	100.001 – 200.000		471	515	559
6	200.001 – 400.000		560	600	640

*S-a utilizat populația rezultată la recensământul din anul 2021

 

Tabelul 1.4.		Numărul posturilor din municipiul București şi din sectoarele acestuia
Nr. crt.	Grupe în funcţie de numărul de locuitori*		Numărul posturilor
			minim	mediu	maxim
0	1		2	3	4
1	Municipiul Bucureşti		2.635	2.635	2.635
2	Sectoarele Municipiului Bucureşti		504	717	760

*S-a utilizat populația rezultată la recensământul din anul 2021

 

Tabelul 1.5.		Numărul posturilor din judeţe corespunzător grupelor de populaţie
Nr. crt.	Grupe în funcţie de numărul de locuitori*		Numărul posturilor
			minim	mediu	maxim
0	1		2	3	4
1	cel mult 500.000		248	322	385
2	cel puţin 500.001		386	484	558

*S-a utilizat populația rezultată la recensământul din anul 2021

 

4. Tabelul 2.2. din Anexa 1 se modifică după cum urmează:

	Tabelul 2. Media numãrului locuitorilor corespunzãtor grupei, pe categorii de unitãţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale
Nr. crt.	Grupe în funcție de numărul de locuitori	comune	orașe	municipii	județe	sectoare ale Municipiului București	Municipiul București
0	1	2	3	4	5	6	7
1	cel mult 1.500	1.133	1.372	x	x	x	x
2	1.501 – 3.000	2.176	2.357	x	x	x	x
3	3.001 – 5.000	3.721	4.108	x	x	x	x
5	5.001 – 10.000	6.043	7.258	9.126	x	x	x
6	10.001 – 20.000	11.928	12.769	16.062	x	x	x
7	20.001 – 50.000	27.535	29.022	29.292	x	x	x
8	50.001 – 100.000	52.735	53.434	66.549	x	x	x
9	100.001 – 200.000	x	x	139.537	x	x	x
10	200.001 – 400.000	x	x	251.465	x	x	x
11	cel mult 500.000	x	x	x	330.835	x	x
12	cel puţin 500.001	x	x	x	610.024	x	x
13	sectoare ale municipiului București	x	x	x	x	284.036	x
14	municipiului București	x	x	x	x	x	1.716.961

 

5. Punctul 3 din Anexa 1se modifică și se completează, după cum urmează:
6. a) un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
7. b) un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
8. c) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
9. d) numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.

Nota: În situaţia în care numărul rezultat nu este un număr întreg se aplică următoarele reguli de rotunjire:

Regula 1: reducere la numărul întreg, când fracţiunile sunt mai mici de 50.

Regula 2: majorare la numărul întreg, când fracţiunile sunt de 50 sau mai mari.”

6. În Anexa 1, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins:

„7. Prin excepție de la prevederile punctului 2 și punctului 3 unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială care are organizat serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor, cu sau fără personalitate juridică, respectiv serviciul public de poliţie locală poate aproba prin hotărâre majorarea sau reducerea numărului maxim de posturi stabilit pentru acestea, cu încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit potrivit punctelor 1- 6, după caz.”

Art. XI. –  Articolul 36 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul oficial al României nr. 618 din 18 iulie 2006, Partea I, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Titlul articolului se modifică și va avea următorul cuprins: „Fondul de rezervă bugetară și Fondul de regenerare locală”.
2. După alin. (3) se introduc două noi alienate, alin. (4) și alin. (5), cu următorul cuprins:

„(4) În bugetele locale se poate înscrie Fondul de regenerare locală la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul veniturilor încasate. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, în scopul prezervării fondului imobiliar valoros din punct de vedere cultural, istoric și arhitectural.

(5) Fondul de regenerare locală poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.”

Art. XII. – Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 36 se completează cu un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins:

„(3) În situația prevăzută la alin. (2), pe perioada în care o persoană se află în concediul prevăzut la art. 2 alin.(1) și (2), respectiv art. 31 alin.(1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor, aprobată prin Legea nr.132/2011, cu modificările și completările ulterioare,  pentru copilul încadrat în gradul de handicap grav se acordă exclusiv indemnizația prevăzută la art.43 alin.(4)”

2. La articolul 37 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are obligația de a solicita direcției generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, fie alocarea persoanei cu handicap unui asistent personal profesionist, fie găzduirea acesteia într-un centru de tip respiro.”

3. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin.(2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) În termen de maximum 2 zile lucrătoare de la solicitarea prevăzută la alin.(2), direcția generală de asistență socială și protecția copilului are obligația de a informa angajatorul cu privire la disponibilitatea de oferire a serviciilor.”

4. La articolul 37 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) În situaţia în care direcția generală de asistență socială și protecția copilului nu dispune de serviciile sociale prevăzute la alin.(2), persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (1).”

5. La articolul 38 lit. e) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) să comunice anagajatorului și direcțiilor generale de asistență socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă, orice modificare survenită în starea fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap grav şi alte situaţii de natură să modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.”

6. La articolul 39 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită, în continuare, agenție teritorială, în care se află domiciliul sau reședința  persoanei cu handicap grav, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.”

7. La articolul 40 alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Salarizarea, precum şi celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii, precum și indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(1) și (4) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, iar plata se realizează prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile teritoriale.

(2) Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice asupra activității asistenților personali şi prezintă la 6 luni, sau ori de câte ori este nevoie, un raport către agenția teritorială.”

8. La articolul 43 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Plata indemnizaţiei lunare se asigură de agenția teritorială în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.”

9. La articolul 43 alineatul (4) lit.b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) adulţii cu handicap grav sau reprezentanţii lor legali, pe perioada în care adulţii cu handicap grav se află în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist, în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituţii rezidenţiale publice cu caracter social, medical sau medico-social, în care se asigură întreţinere din partea autorităţii administraţiei publice pe o perioadă mai mare de o lună;”

10. După articolul 43 se introduce un nou articol, art. 43¹, cu următorul cuprins:

”Art. 43¹ – (1) Începând cu drepturile lunii ianuarie 2026, indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4) poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.

(2) Reținerea din indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4) a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.

(3) Organele fiscale locale transmit agențiilor până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.

(4) Pe baza titlurilor executorii prevăzute la alin.(3), agențiile teritoriale rețin din drepturile acordate persoanei cu handicap grav, sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10  zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului. Reținerile se fac în limita prevederilor art. 729 alin. (1)-(6) din Codul de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010, republicat în Monitorul Oficial al României nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

(5) În cazul în care titularii indemnizației prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4)  obțin certificate de atestare fiscală locală în care se specifică faptul că și-au stins obligațiile fiscale cuprinse în titlurile executorii, organele fiscale locale au obligația de a comunica agențiilor teritoriale încetarea executării silite, în condițiile art. 69 alin.(5) din Legea nr.207/2015 privind codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Drepturile de indemnizație se plătesc integral începând cu luna  următoare celei în care se constată că obligațiile fiscale ale titularului indemnizației au fost stinse.

(6) Reținerea sumelor potrivit prevederilor prezentului articol încetează în luna următoare decesului titularului dreptului sau în cazurile prevăzute la art. 43 alin.(3) și (4).”

11. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Autoritățile prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:

1. a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile prezentei legi;
2. b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.”
3. Litera c) a articolului 100¹ se abrogă.

Art. XIII. – După articolul 80 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 80¹, cu următorul cuprins:

„Art. 80¹ – (1) Începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.

(2) Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.

(3) Organele fiscale locale transmit agențiilor teritoriale până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.

(4) Pe baza titlurilor executorii prevăzute la alin. (3), agențiile teritoriale rețin din drepturile de venit minim de incluziune,  sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului.

(5) Reținerile prevăzute la alin. (4), precum și cele prevăzute la art. 78 alin. (4)  se aplică asupra sumei rezultată după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cota prevăzută la art. 156 din Legea nr. 227/205, cu modificările și completările ulterioare și, după caz, a diminuărilor de drepturi prevăzute la art. 19 alin.(2) și (3), în limita prevederilor art. 729 alin. (1)-(6) din Codul de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010, republicat în Monitorul Oficial al României nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

(6) În cazul în care titularii drepturilor de venit minim de incluziune  obțin certificate de atestare fiscală locală în care se specifică faptul că și-au stins obligațiile fiscale cuprinse în titlurile executorii, organele fiscale locale au obligația de a comunica agențiilor teritoriale încetarea executării silite, în condițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. ”

Art. XIV. – Articolul 58 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 58 – Directorul general sau directorul, respectiv bibliotecarul responsabil, răspunde de organizarea şi funcţionarea bibliotecii sau filialei pe baza organigramei, statului de funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, elaborate în condiţiile legii şi avizate de către autorităţile tutelare.”

Art. XV. – (1) Asistenții personali care au un contract individual de muncă, valabil, cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, încheiat potrivit art. 39 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, sunt preluați de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale/ Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, începând cu data de 1 ianuarie 2026, în baza protocolului de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale.

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale are obligaţia:

1. a) de a angaja şi salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condiţiile prezentei legi;
2. b) de a asigura şi garanta plata indemnizaţiei lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.

Art. XVI. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi este interzisă stabilirea oricărei taxe locale sau speciale pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală, precum și a adeverințelor necesare eliberării cărții de identitate.

Art. XVII. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, eliberarea de către autoritățile administrației publice locale a adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol necesare pentru a beneficia de obținerea intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic care pot fi acordate fermierilor începând cu anul 2023, în conformitate cu Planul strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii Europene finanţat de Fondul european de garantare agricolă şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, este condiționată de achitarea la zi de către fermier a tuturor obligațiilor de plată scadente la bugetul local.

Art. XVIII. –  Cesionarea creanțelor fiscale și bugetare de către organul fiscal local

(1) Organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora.

(2) Cesiunea creanțelor fiscale și bugetare trebuie să fie făcută printr-un act de cesiune în formă scrisă, în condițiile stabilite de lege, și cu respectarea drepturilor contribuabililor.

(3) Pentru activitatea desfășurată, executori judecătorești și operatorii economici, în calitatea lor de cesionari, pot aplica comisioane și au dreptul de a întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor cesionate, inclusiv executări silite, popriri sau alte măsuri legale. Comisioanele cuprind cheltuielile de excutare și o marjă de profit rezonabilă. Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune.

(4) Organele fiscale locale rămân responsabile de evidența creanțelor cesionate și de comunicarea către contribuabili a informațiilor relevante privind cesiunea acestora.

(5) Cesiunea creanțelor fiscale nu exonerează contribuabilii de obligațiile fiscale restante, acestea sunt datorate Cesionarului care după încasare le virează bugetului local.

Art. XIX. – (1) Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data termenului calculat potrivit art. 28, alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Perioada în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce potrivit alin. (1) începe la ora 0⁰⁰ a celei de a treia zi lucrătoare următoare împlinirii termenului prevăzut la alin. (1) de la luarea în evidență a obligației de plată și încetează la ora 0⁰⁰ a celei de a treia zi următoare a zilei lucrătoare în care organul fiscal local constată stingerea integrală a obligației de plată a creanței respective sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței.

(3) Perioadele în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce, stabilite potrivit alin.(1) și (2), curg independent de perioadele în care aceștia nu au dreptul de a conduce potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare și nu se cumulează cu acestea.

(4) În termen de 15 zile lucrătoare de la luarea în evidență a obligațiilor de plată a creanțelor prevăzute la alin. (1), organul fiscal local este obligat să comunice debitorului o somație privind obligația de plată detaliată potrivit art.28 alin. (4) și (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, în cuprinsul căreia se menționează data și ora de la care debitorul pierde dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice stabilite potrivit  alin. (2).

(5) În termen de 2 zile lucrătoare de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), organul fiscal local constată această împrejurare și operează mențiuni privind pierderea dreptului de a conduce în sistemul informatic PatrimVen al Ministerului Finanţelor/Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se transmit prin mijloace electronice automatizate în Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate al Ministerului Afacerilor Interne/ Direcției Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări.

(6) În termen de 2 zile lucrătoare de la constatarea situațiilor prevăzute la alin.(2), organul fiscal local implementează mențiuni privind redobândirea dreptului de a conduce. Prevederile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Termenele prevăzute de prezentul articol se calculează potrivit art. 2.552-2.555 din Legea nr. 287/2009 privind codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne adaptează și interconectează sistemele informatice proprii în scopul aplicării prevederilor prezentului articol.

(9) Normele de aplicare a prezentului articol se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. XX. – (1) Prin excepție de la prevederile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 345 din data de 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, Legii contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 454 din data de 18 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 23 mai 2016, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024, Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și consolidate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 12 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2026 ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice pot prelua integral sau parțial exercitarea atribuțiilor compartimentelor suport de la ordonatorii secundari de credite și de la ordonatorii terțiari de credite, după caz, aflați în subordinea sau coordonarea acestora.

(2) Compartimentul suport reprezintă cumulul funcțiilor care oferă suport administrativ, logistic și operațional pentru desfășurarea activităților principale (de specialitate) ale instituției. Compartimentele suport nu sunt direct implicate în activitatea de specialitate, ci asigură infrastructura necesară pentru buna funcționare a întregii organizații. Rolul acestui tip de structuri este acela de a crea condiții optime pentru ca structurile de specialitate să-și îndeplinească sarcinile în mod eficient pentru realizarea misiunii organizației.

(3) Compartimentele suport ale autorităților și instituțiilor publice sunt următoarele:

1. a) financiar-contabilitate;
2. b) achiziții publice;
3. c) resurse umane;
4. d) juridic;
5. e) auditul public;
6. f) comunicarea;
7. e) tehnologia informației.

(4) În termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei legi autoritățile și instituțiile publice, după caz, se reorganizează astfel încât începând cu 1 ianuarie 2026 să exercite atribuțiile în conformitate cu alineatele (1) – (3).

(5) În termen de 45 de zile Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Secretariatul General al Guvernului și Agenția Națională pentru Achizițiile Publice emit prin ordin comun Norme Metodologice de aplicare a prevederilor alin. (1) – (3).

Art. XXI. – (1) Personalul din instituția prefectului responsabil cu aplicarea prevederilor art.289 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare își desfășoară activitatea în subordinea secretarului general al instituției prefectului.

(2) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sprijină și coordonează pregătirea personalului prevăzut la alin.(1).

(3) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației emite, prin ordin, norme și instrucțiuni pentru asigurarea aplicării unitare a prevederilor art. 289 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XXII. – (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, toate unitățile administrativ-teritoriale sunt obligate să se înregistreze în Sistemul National Electronic de Plată Online (SNEP).

(2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) directorii administrațiilor financiare ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

(3) Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, se reia la data respectării prevederilor alin. (1).

Art. XXIII. – (1) Începând cu 1 ianuarie 2026, prin excepție de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, din cadrul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care nu își pot acoperii cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, precum și din valorificarea bunurilor din domeniul public sau privat al acestora salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Verificarea, responsabilitatea și punerea în aplicare a condiției de la alineatul (1) este în sarcina:

1. a) ordonatorului principal de credite;
2. b) conducătorul compartimentului financiar fiscal.

(3) Verificarea îndeplinirii condiției de la alineatul (1) de către persoanele prevăzute la alin (2) se realizează de către administrațiile financiare ale finanţelor publice judeţene, respectiv de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, care în caz de nerespectare a condiției sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

(4) Constatarea nerespectării condiției de către Camerele de Conturi conduce la stabilirea prejudiciului care este în sarcina persoanelor prevăzute la alin. (2) și (3).

Art. XXIV. – Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 19, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Salariul președintelui A.N.R.S.C. nu poate depăși coeficientul de 0,9 din indemnizația ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.”

2. La articolul 29, alineatul 5 se abrogă.
3. La articolul articolul 35, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Operatorul/operatorul regional poate să furnizeze sau să presteze mai multe tipuri de servicii în aceeași localitate sau, după caz, același serviciu în mai multe localități.

Art. XXV. – La articolul 3 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(9) Agenția Națională este condusă de un consiliu de administrație format din 5 membri, dintre care unul este directorul general al Agenției Naționale și președinte al consiliului de administrație.”

Art. XXVI. – La articolul 13 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 21 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Consiliul de administrație este compus din 5 membri desemnați și numiți prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.”

Art. XXVII. – Prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și ale art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o parte a imobilului „Palatul Parlamentului”, situat în municipiul București, str. Izvor nr. 2-4, sectorul 5, aflat în domeniul public al statului având datele de identificare prevăzute în Anexa 4 care face parte integrantă din prezenta lege, se transmite din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat , regie autonomă de interes național aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Art. XXVIII. – Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001 cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 36 alin. (1) În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii, structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.”

Art. XXIX. – Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Art. 76 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 76  (1) Consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) sunt obligate să încheie, pentru centrele militare, contracte de furnizare/prestare de servicii de energie electrică, termică, alimentare cu apă, canalizare, salubritate, televiziune, radio, telefonie, telefax, poştă, fax.

(3) Ministerul Apărării Naționale are obligaţia de a achita contravaloarea serviciilor menţionate la alin. (1) și (2).”

2. Art. 77 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 77 (1) Cheltuielile de reparaţii, inclusiv reparaţiile capitale, întreţinere şi amenajare a localurilor centrelor militare zonale, judeţene şi de sector se suportă de către Ministerul Apărării Naționale.

(2) Cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achiziţionarea de carburanţi-lubrifianţi şi pentru paza localurilor centrelor militare se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naționale.”

3. Art. 79 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 79 Ministerul Apărării Naționale asigură plata personalului din afara centrelor militare care desfășoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.”

Art. XXX. – Lit. g) de la art. 2 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024, republicată, se modifică și va avea următorul cuprins:

„g) compartiment de audit public intern – noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi de riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu sau compartiment cu minimum 1 auditor intern, angajat cu normă întreagă. În cazul in care compartimentul nu îndeplinește norma de structură a unui serviciu, conducătorul instituției publice desemnează prin act administrativ un coordonator al activității care este post de conducere dar neretribuit suplimentar.

Art. XXXI. – (1) În organizarea activității achiziţiilor publice, potrivit Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile publice înfiinţează, în condiţiile legii, un compartiment intern specializat, în care cel puțin o persoană să aibă studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, alineatul (1) al articolului 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin  Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, se abrogă.

Art. XXXII. – La alin. (1) al art. 76 din Legea nr. 566/2004 privind cooperația agricolă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004 lit. b), e) și e1) se abrogă.

Art. XXXIII – După articolul 27 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 14 martie 2014, se introduce un nou articol, art. 27¹, cu următorul cuprins:

„Art. 27¹ – Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute la art. 26.”

Art. XXXIV – După articolul 6 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹ – Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute la art. 2, cu excepția celei prevăzute la alin. (6).”

Art. XXXV – După articolul 63 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor și bunurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 18 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 63¹, cu următorul cuprins:

„Art. 63¹ – Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute la art. 58.”

Art. XXXVI  – Articolul 132 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 132 – Regimul contravențiilor

Contravențiilor prevăzute la art. 129 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu posibilitatea de a achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator.”

Art. XXXVII – La articolul 39 din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 12 martie 2014, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute la art. 38.”

Art. XXXVIII. – La alin. (3) al art. 6 din Legea 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 iunie 2001, se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se declară și se plătesc trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează cu aplicarea prevederilor art. 307 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.”

 

 

Dispoziții finale și tranzitorii:

 

Art. XXXIX. – (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, organizatorii de jocuri de noroc licențiați potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în locații aflate pe raza unei unități administrativ-teritoriale au obligația de a obține autorizația de funcționare locală.

(2) Taxa locală prevăzută la art. III, pct. 3, se datorează după expirarea termenului prevăzut la alin. (1)”

Art. XL. – (1) În termen de 20 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prefecții aplică mecanismul de stabilire a numărului maxim de posturi utilizând noile tabele și populația rezultată la recensământul din anul 2021 și comunică numărul maxim de posturi stabilit către fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială.

(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația ca în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, să adopte proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, respectiv ale consiliilor județene privind aplicarea noului număr maxim de posturi stabilit de către instituția prefectului.

(3) Nerealizarea prevederilor alin. (2) în termen de maxim 60 de zile conduce la sistarea cotelor defalcate din impozitul pe venit.

(4) Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatul de specialitate al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înfiinţate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează până la data de 31 decembrie 2025.

Art. XLI. – (1) În cazul funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici ocupate definitiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, termenele mandatelor prevăzute la art. 374² alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, încep să curgă de la data de 1 ianuarie 2026.

(2) În cazul funcțiilor publice de conducere sensibile prevăzute la art. 374² alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, termenele mandatelor instituite încep să curgă de la data la care sunt identificate funcțiile publice ca fiind sensibile. La nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se identifică funcțiile publice de conducere sensibile și se emit actele administrative necesare în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.

(3) Pentru funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici și funcțiile publice de conducere sensibile prevăzute la art. 374² alin. (6) ocupate definitiv la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, planurile de management a structurilor funcționale conduse prevăzute la art. 397¹ alin. (1) și art. 485³ alin. (3) din aceeași ordonanță de urgență se elaborează de funcționarii publici titulari ai acestor funcții publice și se aprobă de conducătorul autorității sau instituției publice, în termen de 6 luni de la data de începere a mandatelor.

(4) Sistemul informatic prevăzut la art. 7 alin. (1) din anexa nr. 11 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se dezvoltă de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. XLII. – Articolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1280 din 30 decembrie 2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 348/2023, cu modificările ulterioare, se completează cu patru noi alineate, alin. (3) – (6), cu următorul cuprins :

„(3) Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari publici pentru activitatea desfăşurată până la 31 decembrie 2025 se va face până la data de 31 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 397² şi ale anexei nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi de conducere care ocupă funcții publice prevăzute la art. 385 alin. (1) şi (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare pentru activitatea desfăşurată până la 31 decembrie 2025, se va face până la data de 31 martie 2026, cu respectarea prevederilor art. 485 şi ale anexei nr. 6 la aceeași ordonanță de urgență.

(5) Începând cu activitatea desfășurată în anul 2026, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice prevăzute la art. 385 alin. (1) şi (2) se face potrivit prevederilor art. 398¹ și 485¹ şi ale anexei nr. 6¹ la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.”

(6) Începând cu activitatea desfășurată în anul 2026 și până la 31 decembrie 2027 prevederile art. 19 alin. (3) – (8) din Anexa 6¹ la Codul administrativ se aplică în mod corespunzător și pentru funcționarii publici de execuție și conducere care ocupă funcții publice prevăzute la art. 385 alin. (3).

Art. XLIII. – În aplicarea prevederilor 544 alin. (1) lit. e) și art. 546 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, cabinetele subsecretarilor de stat şi asimilaţii acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum și cabinetele viceprimarilor comunelor, ale orașelor sau ale municipiilor cu o populație sub 10.000 de locuitori din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, se desființează la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Art. XLIV – (1) Prevederile art. XIX se aplică exclusiv creanțelor provenite din amenzile contravenționale care au fost aplicate după intrarea în vigoare a acestuia.

(2) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica și/sau completa, în mod corespunzător, Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Hotărârea Guvernului prevăzută la art. XIX alin. (9) se emite în termen  30 de zile de la data adaptării/interconectării sistemelor prevăzute la art. XIX, alin. (8).

Art. XLV. – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 asistenții personali care au un contract individual de muncă, valabil, cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, încheiat potrivit art. 39 din Legea nr. 448/2006 republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt preluați de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumite, în continuare, agenții teritoriale. Cu aceeași dată se preia și plata indemnizațiilor prevăzute la art. 42 alin.(1) și (4) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Preluarea asistenților personali și a plății indemnizației prevăzută la art. 42 alin.(1) și (4) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit alin.(1) se va face prin protocol încheiat între unitățile administrativ teritoriale și agențiile teritoriale. Modelul de protocol se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației care se aprobă în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a preda documentele care au stat la baza stabilirii asistentului personal și a activității acestuia, inclusiv copia contractelor de muncă încheiate.

(4) Protocolul de predare primire prevăzut la alin.(2) se încheie până la 31octombrie 2025.

(5) În perioada 1 decembrie – 31 decembrie 2025, se modifică contractele de muncă ale asistenților personali prevăzuți la alin.(1).

(6) Agențiile teritoriale asigură plata drepturilor salariale ale asistenților personali și a indemnizațiilor, potrivit alin.(1) începând cu drepturile lunii ianuarie 2026.

(7) Drepturile salariale sau indemnizațiile restante, aferente perioadei până la 31 decembrie 2025 se plătesc și se asigură de către autoritatea administrației publice locale cu care asistentul personal a avut încheiat contractul de muncă.

Art. XLVI – (1) În vederea aplicării art. art. XLV numărul de posturi ale Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiilor teritoriale, se suplimentează cu 102.000 de posturi, de natură contractuală, prin preluarea numărului de posturi aferente asistenților personali, din cadrul autorităților administrativ teritoriale.

(2) Încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi pe funcţiile din noua structură organizatorică, inclusiv stabilirea drepturilor salariale aferente acestuia, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii, se realizează în conformitate cu prevederile legale.

(3) În vederea aplicării art. art. XLV, autoritățile administrației publice locale aprobă, prin hotărâre a consiliului local, până la data de 31 decembrie 2025 organigrama și statul de funcții modificate.

Art. XLVII – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Hotărârea Guvernului nr. 151/2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Statul de funcţii pentru agenţiile teritoriale, ca urmare a suplimentării posturilor potrivit art. IV se aprobă prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Statutul propriu de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XLVIII. – La articolul 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr.28/2014, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se abrogă.

Art. XLIX. – (1) Începând cu data de 1 octombrie 2025, numărul total de posturi pentru instituțiile prefectului, aprobat potrivit art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, se reduce cu 20%.

(2) În termen de 15 zile de la adoptarea prezentei legi, ministerul care coordonează instituțiile prefectului emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi şi structura posturilor aferente instituţiei prefectului, potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Reorganizarea instituțiilor prefectului se realizează până la data de 31 decembrie 2025.

Art. L. – Prezenta lege intră în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepția:

1. a) pct. 6 și pct. 7 ale art. I, pct.3 al art. VIII, XII care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026;
2. b) pct.7 al art. VIII și art. XIX alin.(1) – (8), care intră în vigoare la 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României;
3. c) pct.5 al art. VIII și art. XXXIII – art. XXXVII, care intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.